Expert – Creditele devin mai scumpe, iar factura inflației ajunge la populație, companii și la bugetul de stat

Creditele devin mai scumpe, investițiile riscă să fie amânate, iar economia Republicii Moldova este supusă unei presiuni suplimentare, după ce Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual. Este a cincea majorare a dobânzii de politică monetară din 2026, după ce la începutul anului aceasta se situa la doar 5%. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că factura luptei împotriva inflației va ajunge la populație, companii și, indirect, la bugetul de stat.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, economistul atrage atenția că decizia BNM vine într-un moment în care economia înregistrează o creștere aproape imperceptibilă, iar inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a populației.

„Scopul este să oprească scumpirile. În septembrie, prețurile erau cu 8,6% mai mari decât acum un an. BNM nu se așteaptă ca inflația să revină la normal mai devreme de a doua jumătate a anului viitor”, explică Gospodarenco.

Rate mai mari pentru cetățeni și credite tot mai greu de suportat

Primele efecte ale înăspririi politicii monetare vor fi resimțite de persoanele care au contracte de credit cu dobândă variabilă. Ratele lunare ar putea crește în următoarele luni, în funcție de condițiile contractuale și de actualizarea indicilor de referință.

Nici cei care intenționează să contracteze împrumuturi noi nu au motive să se aștepte la finanțări mai ieftine. Creditele pentru locuințe, automobile sau consum ar putea deveni mai costisitoare, ceea ce va reduce capacitatea de împrumut a gospodăriilor și ar putea determina unele familii să renunțe la achiziții importante.

Există însă și o categorie care ar putea beneficia de pe urma noii decizii: persoanele care dețin economii în lei. Dobânzile la depozitele bancare ar putea crește, după ce băncile vor avea posibilitatea să obțină randamente mai mari plasând banii la Banca Națională.

„De azi, băncile primesc 9% doar ținând banii la Banca Națională. Pot și trebuie să ofere mai mult clienților, așa că merită comparate ofertele”, susține economistul.

Economia crește cu numai 0,6%, iar investițiile riscă să fie blocate

Situația devine și mai îngrijorătoare în cazul mediului de afaceri. În prima jumătate a anului, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6%, iar majorarea costurilor de finanțare riscă să frâneze suplimentar activitatea economică.

Companiile care intenționau să se extindă, să cumpere utilaje sau să lanseze proiecte noi ar putea amâna investițiile din cauza creditelor mai scumpe. Pentru firmele care depind de finanțarea bancară, dobânzile ridicate pot însemna costuri suplimentare și o capacitate mai redusă de dezvoltare.

„Pentru economie, banii scumpi vin într-un moment prost. În primele șase luni, economia a crescut cu doar 0,6%, adică aproape deloc. Firmele vor amâna investițiile pe credit. Statul, care se împrumută deja pe un an cu peste 11%, va plăti dobânzi și mai mari, tot din banii contribuabililor”, avertizează Gospodarenco.

Astfel, efectele majorării ratei de bază nu se limitează la creditele populației. Statul, care se împrumută pentru a-și acoperi necesitățile bugetare, ar putea suporta, la rândul său, costuri mai mari pentru finanțare. În final, o parte din această povară ajunge tot în bugetul public, adică din banii contribuabililor.

Dobânzile cresc, dar gazul și energia nu se ieftinesc

Economistul pune sub semnul întrebării eficiența unei politici monetare restrictive atunci când o parte importantă a presiunilor inflaționiste provine din scumpirea resurselor energetice.

Potrivit acestuia, majorarea dobânzilor poate reduce consumul și cererea de credite, însă nu poate influența direct prețurile gazelor naturale, energiei electrice sau carburanților.

„Dobânda poate potoli consumul, dar nu poate ieftini gazul, curentul sau carburanții, de unde vine o mare parte din scumpiri”, explică Gospodarenco.

În opinia sa, combaterea inflației nu poate fi lăsată exclusiv pe seama Băncii Naționale. Guvernul ar trebui să contribuie prin reducerea dezechilibrelor bugetare și direcționarea compensațiilor energetice către persoanele care au cu adevărat nevoie de sprijin.

„Cât timp statul cheltuie mai mult decât încasează, BNM trage singură de frână și, fără un buget mai disciplinat, fără ajutoare la energie pentru cei care chiar au nevoie, dobânzile mari vor rămâne cu noi mai mult timp”, conchide economistul.

Inflația ar putea rămâne ridicată până în a doua jumătate a anului 2027

BNM a decis, pe 5 noiembrie, majorarea ratei de bază la 11% anual, în contextul accelerării inflației, care a ajuns la 8,6% în septembrie.

Potrivit prognozelor instituției, inflația ar urma să revină în intervalul țintit abia în trimestrul al treilea din 2027.

Până atunci, populația și mediul de afaceri ar putea fi nevoite să se adapteze la o perioadă în care finanțarea devine tot mai costisitoare. Pentru cetățenii cu împrumuturi, asta poate însemna rate mai mari, pentru companii – investiții amânate, iar pentru stat – cheltuieli suplimentare cu dobânzile.

Într-o economie care a reușit să crească cu numai 0,6% în primele șase luni, lupta împotriva inflației riscă astfel să vină cu un cost economic tot mai greu de ignorat.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldovenii vor cheltui 20,1 miliarde de lei pe cumpărături online...

Peste 275.000 de gospodării s-au înscris la „Ajutor la Contor”...

Guvernul pregătește un fond suveran care va îngloba companiile de...

Moldova negociază importuri de gaze din Ucraina, dar fără garanții...

Partidul Nostru critică guvernul Tofan după 100 de zile –...

Drum de 38,7 milioane de euro, inaugurat la Hîncești –...