Comisia juridică, numiri și imunități a organizat audieri publice privind procedura de numire a lui Iulian Muntean în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Se întâmplă în condițiile în care în spațiul public a a apărut informația că Muntean ar avea un dosar de corupție nestins, datat din 2018. Audierile de astăzi s-au desfășurat într-o atmosferă încordată, iar deputații așa și n-au reușit să afle ce instituție a comis greșeala, asfel încât Iulian Muntean a ajuns membru CSM cu acte în regulă. În cadrul discuțiilor, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat că legea nu prevede ca procurorul să dea din oficiu informații despre persoane învinuite, ci prevede doar obligația acestuia de le furniza la solicitare.

O poziție destul de critică a expus-o expertul anticorupție, Cristina Ciubotaru. Ea a scris că în cadrul audierilor deputații nu l-au întrebat pe Iulian Muntean, prezent la audieri, de ce nu a comunicat Comisiei Pre-Vetting că figurează în dosare penale. Expertul mai spune că ordinul interdepartamental comun al PG, MAI și CNA privind Registrul de evidență a infracțiunilor prevede că fișa statistică a calității de învinuit se depune de ofițerul de urmărire penală, pe care procurorul doar o contrasemnează, și asta se face deja cînd se transmite în instanță.

„Procurorul o depune pentru dosarele pe care le are în exercitare. Cauza lui Iulian Muntean era în exercitarea CNA, fiind comdusă de procurori, de unde rezultă că tot ofițerii CNA trebuiau să o depună la MAI”, a mai scris Cristina Ciubotaru

În concluzie ea a menționat că de fapt în cadrul audierilor a fost linșată exclusiv Procuratura Anticorupție, probabil pentru că a divulgat calitatea de învinuit a lui Iulian Muntean, iar CNA și Comisia Pre-Vetting au fost menajate.

Și fostul ministru al Justișiei, Alexandru Tănase a scris că audierile parlamentare nu au oferit un răspuns la principala întrebare: de ce Comisia pre-vetting nu a solicitat de la Procuratura Anticorupție informațiile referitoare la un candidat afiliat puterii, așa cum s-a procedat în cazul altor candidați?

Președintele Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate a venit cu un comentariu. Potrivit ei, este „absolut revoltător că o persoana este de 5 ani sub învinuire, iar această informație nu figurează în sistemul unic de evidență”. Stamate a trasat câteva concluzii dar nu a dat de înțeles cine s-ar afce vinovat de acest caz nefericit care a lăsat o umbră pe Parlament și Comisia Pre-Vetting

1. Deși exista Ordin interinstituțional potrivit căruia fișele de evidență a infracțiuilor și a persoanelor care au un anumit statut în cadrul unul dosar penal obligă procurorul și organul de urmărire penală să le semneze și să le transmită spre înregistrare în sistemul informațional unic timp de 24 ORE (!!!), acest lucru se face atunci când se vrea. Când nu se vrea - nu se face.

2. Acest ordin spune clar că dacă cazul este în exercitare la procuratura - atunci procurorul are această obligație. În cazul în care ofițerul de urmărire penală a venit cu propunerea de punere sub învinuire - atunci ofițerul întocmește fișa și o dă procurorului spre semnare.

Or în cazul examinat nu este nici una, nici alta. Dosarul este în conducerea PA (cu exercitare la CNA), dar propunerea de punere sub învinuire nu a venit de la ofițerul de urmărire penală, ci a fost inițiat de procuror. Iar acest ordin nu reglementează anume această situație. Și se pare că această situație nu a trezit până acum nimănui îngrijorări..... CIUDAT? sau COMOD... (pentru unii).

Cert este faptul că trebuie să facem ordine și aici, dacă instituțiile nu au avut capacitatea sau dorința să facă ordine pe interior până acum.

Îmi pare absolut revoltător faptul că o persoana este de 5 ani sub învinuire iar această informație nu figurează în sistemul unic de evidență a infracțiunilor (argumentul procurorilor - că dacă ni s-ar fi solicitat direct aceasta informație de către comisia prevetting sau orice alt organ - am fi chestionat toți procurorii din instituție mi-a părut lipsit de orice logică, or nu suntem în epoca de piatră și nu degeaba avem sistem informațional!!!). Faptul că sunt fișe care nu sunt introduse în sistem generează o serie de alte potențiale probleme - datele statistice privind infracțiunile, caziere judiciare ”curate” etc.

Evident și faptul că sunt dosare care se ”murează” timp de ani de zile  - este un alt aspect care trebuie soluționat. Înțeleg că legea nu poate prevedea un termen pentru finalizarea urmăririi penale, căci fiecare cauză este diferită - una mai simplă, alta mai complexă. Dar totuși - să ții dosarul deschis ani de zile - și respectiv 74 de persoane cu statut de învinuit - fără fie să avansezi pe el și să-l expediezi în instanță, fie să-l clasezi - este exagerat.

Și asta este un dosar. Oare câte din astea mai sunt?

Vom face demersurile necesare atât la CNA, cât și la PG pentru a obține aceste răspunsuri.

Totodată, vom organiza ședințe de lucru cu reprezentanții structurilor responsabile pentru a ne asigura că toată informația este introdusă în registru, așa cum prevede cadrul normativ”, a scris Stamate.

Magistrata Victoria Sanduța a venit cu un comentariu, după ce în cadrul audierior parlamentare pe scandalul CSM, președinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate a declarat că „i se pare de bun simț, în cazul în care Procuratura Anticorupție cunoaștea informația pe caz, să o ofere de bună voie”. „Cine i-a dat diploma de studii juridice superioare în drept? Incredibil”, a scris judecătoarea.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE