Scăderea exporturilor de gaz rusesc se simte acut. În primul trimestru al anului 2009, Gazprom, exportatorul cu participare majoritară de stat, a livrat Europei cu 29,1 miliarde de metri cubi mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2008, ceea ce reprezintă cu 39% mai puţin, potrivit ziarului economic Vedomosti. Surse din cadrul Gazprom estimau o scădere în jur de 20%. Participarea gigantului rus pe piaţa europeană (Turcia inclusiv) a scăzut de la 30% la 18% în aceeaşi perioadă.Criza a dus şi la o scădere a producţiei şi a consumului de gaz pe piaţa internă. În primele patru luni ale anului acesta, Rusia a produs 197,665 mil de metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă cu 17,1% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea consumului de gaz în Rusia a început în luna octombrie anul trecut cu o reducere de 3% care mai continuă.
Vicepreşedintele Gazprom, Valeri Golubev, estimează anul acesta o producţie de 492 de mil de metri cubi de gaz, potrivit ziarului Kommersant, deci cu 11,5% mai puţin decât în 2008. Alte surse estimează o producţie de 460-470 miliarde metri cubi, în loc de cele 561 de miliarde preconizate. Deocamdată, Gazprom a cerut producătorilor independenţi să se limiteze şi le-a restrâns accesul la sistemul de distribuţie. Interesul Gazprom de a minimaliza fluxurile de gaz străine pentru a şi le potenţa pe cele proprii se extinde până la gazul din Asia Centrală pe care Rusia a încercat să-l monopolizeze sub Preşedinţia lui Putin (2000-2008).
Rusia acţionează ca intermediar monopolist în vânzarea de gaz asiatic Europei, mai ales de gaz din Turkmenistan. Marea afacere Gazprom, bazată pe diferenţa de preţuri, s-a redus când furnizorii asiatici au cerut - şi au obţinut - ca preţurile de cumpărare să se orienteze spre “formula europeană” care depinde de preţurile la ţiţei cu o perioadă de defazare de şase luni.
Totuşi, spre deosebire de piaţa europeană, unde preţurile la gaz sunt revizuite trimestrial şi tind azi să scadă, preţurile la gazul centroasiatic se fixează anual, fapt ce presupune că Rusia cumpăra în prezent gaz la frontierele sale sud-orientale la preţuri mult mai mari decît cele ale pieţei.
În luna ianuarie, Rusia plătea gazul din Asia Centrală cu 340 de dolari pentru mia de metri cubi. Între timp, Gazprom vinde gaz Ucrainei la 230 dolari mia de metri cubi şi Europei la mai puţin de 300 de dolari. Ţinând cont de contractele existente, Gazprom ar trebui să cumpere din Turkmenistan anul acesta între 70 şi 80 de miliarde de metri cubi de gaz, dar în primul trimestru din 2009 a cumpărat un total de 14,5 miliarde de metri cubi din Asia Central (dintre care 10,5 miliarde din Turkmenistan).
Livrările de gaz Turkmenistanului sunt întrerupte din 9 aprilie din cauza unui incident la gazoductul dintre cele două ţări, iar liderii turkmeni acuză Moscova că ar fi provocat-o pentru a diminua drastic importurile, fără a avertiza cu suficientă anticipare.
Între atuurile Turkmenistanului în faţa Rusiei se află un gazoduct cu China care ar trebui să intre în funcţiune în 2010 şi posibilitatea de a se integra în Nabucco, ruta de export a gazului caspic spre UE, care evită trecerea prin Rusia şi care rivalizează cu proiectul South Streem susţinut de Kremlin.
Deocamdată liderii turkmeni se arată precauţi şi, alături de cei ai Kazahstanului şi Uzbekistanului, nu au semnat declaraţia privind Nabucco, la începutul lunii mai la Praga. Kremlinul va trebui să ajungă la un acord cu Turkmenistanul şi acesta ar putea include posibilitatea ca Rusia să devină de asemenea o ţară de tranzit pentru gazul tukmen şi nu doar un cumpărător al acestui gaz, potrivit lui Valeri Iazev, preşedintele Societăţii Ruse a Gazului.
Dacă va fi aşa, politica rusă va marca o nouă cotitură, având în vedere că pînă acum Kremlinul a mizat pe cumpărarea de gaz de la propriile frontiere cu Asia Centrală şi a refuzat să joace rolul “ţării de tranzit” al gazului asemeni altor ţări. În prezent, depozitele de înmagazinare a gazului sunt situate mai ales în Europa, fapt ce explică în parte de ce europenii au putut să-şi menţină scăzute importurile de gaz rusesc în speranţa unei ieftiniri. În aprilie, vicepremierul Igor Secin, i-a trasmis comisarului pentru energie al UE, Andris Piebalgs, nemulţumirea sa faţă de atitudinea Ucrainei care, în opinia sa, a golit depozitele de gaz şi poate provoca o nouă criză energetică.
Postări asemănatoare
Scandal la prezidențiale – George Simion acuză Chișinăul de fraudarea...
POLITICO – Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, unul dintre motivele...
Turul doi al alegerilor prezidențiale din România – A început...
Președintele Sandu participă la Summitul Comunității Politice Europene din Tirana,...
Rusia și Ucraina au reluat astăzi negocierile de pace la...
Mureșan: „Prima tranșă din ajutorul de 1,9 miliarde de euro...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Scandal la prezidențiale – George Simion acuză Chișinăul de fraudarea...
mai 16, 2025
Expert – Moldova la cel mai scăzut nivel de producție...
mai 16, 2025
Aprobarea bugetului Capitalei în suspans – Consilierii municipali din nou...
mai 16, 2025
POLITICO – Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, unul dintre motivele...
mai 16, 2025
Serviciul de Informații și Securitate are un nou șef adjunct...
mai 16, 2025
Prognoze sumbre pentru comerțul moldovenesc – Slusari: „Cifrele nu pot...
mai 16, 2025
