Liberalii moldoveni luptă pentru sutele de mii de voturi favorabile din străinătate, însă autorităţile comuniste nu deschid decât două secţii de vot în România.

Simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române, asocierea Republicii Moldova la UE în 2010 şi înfrângerea comuniştilor în alegerile de pe 5 aprilie au fost mesajele optimiste transmise de primarul Chişinăului şi vicepreşedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, Dorin Chirtoacă, aflat, săpămâna trecută, într-un turneu electoral în România. „Optimismul lui Dorin Chirtoacă nu este chiar fără obiect având în vedere că partidele necomuniste au câştigat, la alegerile locale din 2007, circa 52%, iar de atunci erodarea comuniştilor creşte geometric pe un fond de criză care începe să fie resimţită acut şi la Chişinău”, consideră analistul Dan Dungaciu, cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Autorităţile comuniste de la Chişinău nu au organizat decât două secţii de votare în România, la ambasada şi la consulatul din Bucureşti.

Dorin Chirtoacă a vizitat şi Italia, unde 300.000 de moldoveni nu beneficiază decât de două secţii de votare. Cei 100.000 de alegători din Spania ar trebui să se deplaseze la Paris pentru a vota. Datele oficiale arată că sunt 620.000 de imigranţi moldoveni cu drept de vot la un număr total al alegătorilor de aproximativ 2,5 milioane. Votanţii potenţiali din străinătate sunt, în general, ai opoziţiei, spune Dungaciu, de aici şi lipsa de mobilizare a comuniştilor pentru a facilita votul celor plecaţi în Occident.

O altă măsură de precauţie a comuniştilor a fost convocarea ambasadorului român la Chişinău la MAE moldovean, unde i s-a cerut să transmită Bucureştiului să nu permită deplasarea în masă a cetăţenilor români în Moldova cu ocazia aniversării Unirii cu România, pe 27 martie, pentru ca aceştia să nu se implice în acţiuni provocatoare. Ministerul de Externe român „situează şi evaluează aceste afirmaţii strict în contextul electoral şi intern din statul vecin”, a declarat pentru Cotidianul Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

În schimb, în dreapta Nistrului se vor deschide câteva secţii de votare pentru cei 400.000 de cetăţeni cu drept de vot care locuiesc în Transnistria, ale căror voturi se îndreaptă preponderent către Partidul Comuniştilor. „Indiferent de cum vor evolua lucrurile, voturile din stânga Nistrului au, potenţial vorbind, importanţă, deoarece, la un prag electoral de 6%, chiar şi un procent devine strategic pentru că decide soarta unuia sau altuia dintre partide”, consideră Dan Dungaciu.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE