Cine va fi noul preşedinte? Este întrebarea care îi frământă pe mulţi. În timp ce liderii celor patru formaţiuni cu principii democratice, care au acces în Parlament (AMN, PLDM, PL, PDM) preferă o candidatură implicată politic, Partidul Comuniştilor, dar şi mai mulţi lideri ai partidelor care nu au trecut de pragul de 5% la alegerile din 29 iulie, tind spre un preşedinte apolitic.
Reporterul Politik a întrebat liderii partidelor care nu au acces în Parlament ce părere au despre distribuirea celor mai importante funcţii de stat şi cine ar trebui să fie preşedintele ţării, în viziunea lor.
Anatol Petrencu, liderul Mişcării Acţiunea Europeană a declarat că îi vine greu să se dea cu părerea pentru că nu vrea să critice pe cineva. Totuşi, ne-a prezentat un eventual scenario.
“Vlad Filat (n.r. – liderul Partidului Liberal Democrat) are cele mai multe voturi şi spunea întotdeauna că are o echipă bună, capabilă să-şi asume guvernarea ţării. Este o şansă acum să-şi asume această responsabilitate şi să preia funcţia de prim-ministru. Marian Lupu (n.r. – liderul Partidului Democrat), sigur vrea să fie preşedinte de ţară, de asta a şi plecat din PCRM. Dar nu cred că comuniştii ar vota un trădător. La funcţia de preşedinte al Parlamentului ar fi potrivit Serafim Urechean (n.r. – liderul Alianţei “Moldova Noastră”) pentru că este mai cu experienţă, mai aşezat, mai mintios. Cât despre Mihai Ghimpu (n.r. – liderul Partidului Liberal), poate fi un vice-preşedinte de Parlament”.
Iurie Roşca, liderul Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) a refuzat să-şi expună părerea. “Cred că cel mai corect din partea mea este să mă abţin de la comentarii. Să vedem întâi de toate ce vor face în Parlament şi pe urmă vom discuta. Este foarte important ca aceste patru formaţiuni care au acces în Parlament să colaboreze cu Partidul Comuniştilor şi să asigure o guvernare eficientă. În rest, este prematur să ne dăm cu părerea”.
Dumitru Braghiş, liderul Partidului Social Democrat s-a arătat indifferent de distribuirea celor mai importante funcţii. “Pe mine nu mă interesează care şi ce funcţie va ocupa. Important este să scoată mai repede ţara din criză şi să realizeze acţiunile anti-criză”. Despre preşedintele ţării, Braghiş susţine că “important este funcţia pe care o va îndeplini cu adevărat şi nu partidul din care face parte”.
Vasile Tarlev, liderul Uniunii Centriste din Moldova a ţinut să precizeze doar că “preşedintele ţării trebuie să fie apolitic”. Cât despre funcţia de premier, “trebuie să fii kamikadze ca să accepţi funcţia de prim-ministru în situaţia cu care se confruntă R. Moldova. Eu am trecut prin această situaţie în 2007 şi ştiu ce înseamnă să conduci ţara pe timp de criză”.
Potrivit legii, viitorul preşedinte al ţării urmează să fie ales în cel mult două luni de la constituirea noului Parlament. Pentru alegrea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi. Deocamdată, nici coaliţia democrată, nici PCRM nu dispune de numărul necesar de voturi. Alianţa pentru Integrare Europeană mai are nevoie de încă opt voturi de la Partidul Comuniştilor pentru a putea vota un candidat înaintat de membrii AIE. Dacă după două încercări consecutive nu se reuşeşte alegerea preşedintelui, actualul Legislativ va fi dizolvat, iar şeful statului în exerciţiu va stabili data viitoarelor alegeri anticipate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE