În față Moscovei se afla o provocare imediată: rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova au măturat de la putere ultimul partid comunist aflat la conducere în Europa, în favoarea opoziției pro-europene. Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) au menținut presiunea tactică a „revoluției Twitter” nereușite din Moldova, de pe 7 aprilie, pentru a forța o schimbare a regimului care să ducă la un sfârșit al conducerii președintelui în exercițiu Vladimir Voronin, scrie Epoch Times în pagina electronică, duminică, 23 august.
UE a făcut Moldovei promisiuni generoase de integrare economică, iar răspunsul Moscovei a fost o contraofertă, făcută în luna iunie, cu un împrumut de 500 de milioane de dolari.
Jucătorul surpriză a fost China, care a intrat în joc cu un acord de împrumut în valoare de un miliard de dolari, cu o dobândă de 3%, eșalonat pe o perioadă de 15 ani și cu o perioada de grație de 5 ani în ceea ce privește plata dobânzilor.
Beijingul și-a manifestat dorința de a garanta financiar întreaga economie a Moldovei, care are un produs intern brut estimat la 8 miliarde dolari americani și un buget de 1,5 miliarde de dolari.
Moldova este o țară unde China a fost pe plan istoric mai degrabă un observator, decât un jucător. De fapt, oferta făcută moldovenilor este prima încercare a Beijingului din afara Asiei Centrale, către marginile conflictuale vestice ale Eurasiei.
Există unele dovezi ale unei abordări coordonate ale Occidentului – Uniunea Europeană și Statele Unite – față de Rusia. „Parteneriatul Estic” al Uniunii Europene, dezvăluit în Praga în luna mai, aspiră să împingă zona de influență a Rusiei și să mărească influența Occidentală în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Bielorusia și Ucraina, printr-o rețea de ajutor economic, comerț liberalizat și investiții și regimuri de vize care încurajează țările respective să își slăbească legăturile cu Rusia, oferind un oarece sprijin logistic, economic și politic.