Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis spre examninare trei cauze ale unui grup de cetăţeni din regiunea transnistreană, împotriva guvernelor Republicii Moldova şi Rusiei pentru încălcarea dreptului la studiere în limba română cu grafie latină.
Este vorba de 170 cetăţeni ai Republicii Moldova care locuiesc în „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN). Fiecare cerere se referă la o şcoală distinctă cu predarea în limba română cu grafia latină şi a fost depusă de către un grup de părinţi, copii şi profesori. Aceştia au reclamat în faţa Curţii Europene că și în continuare sunt intimidaţi de autorităţile RMN pentru dorinţa lor de a continua predarea în şcoli în limba română cu grafia latină potrivit curriculum-ului aprobat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, au anunţat luni, 5 iulie, reprezentanţiii organizaţiei Promo-Lex, care reprezintă reclamanţii la CEDO.
În faţa Curţii, reclamanţii au invocat, în special, violarea dreptului de a nu fi discriminat, în baza Art.14 al CEDO luat separat şi împreună cu dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, conform Art.8 al CEDO pentru interdicţia impusă de RMN moldovenilor din regiune să studieze, să vorbească şi să transmită cultura (limba, grafia și tradiţiile) moldovenească urmaşilor, şi art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO privind negarea dreptului la instruire în limba română cu grafie latină.
Eleonora Cervaschi, directorul liceului Ştefan cel Mare din Grigoriopol, care însă, din 2002 este refugiată în satul Doroţcaia de pe malul drept al Nistrului a menţionat în cadrul conferinţei că elevii şi profesorii trebuie să se deplaseze zilnic la liceu, sunt nevoiţi să înveţe după masă, iar orele se termină aprope de ora opt seara. În rezultat, numărul elevilor a scăzut de la 600 la 200, în ultimii ani, a remarcat Cervaschi.
În regiunea transnitreană activează opt instituţii de învăţământ cu predare în grafia latină.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE