Bloculul „Împreună” critică prestația instituțiilor statului cu privire la criza legislativă generată de aplicarea Legii amnistiei. Formațiunea politică consideră că această situație nu este doar un incident procedural, dar este expresia unui eșec instituțional grav, produs prin neglijență colectivă, lipsă de rigori legislative și o abordare superficială a responsabilității guvernamentale.

Blocul crede că soluțiile anunțate de PAS privind rezolvarea acestei crize sunt insuficiente și nu elimină pericolul social creat prin eliberarea infractorilor deosebit de periculoși.

„Gravitatea acestei greșeli legislative este amplificată de faptul că efectele ei nu mai pot fi reparate nici prin modificarea ulterioară a legii, întrucât, potrivit principiului neretroactivității, normele penale mai defavorabile nu pot fi aplicate retroactiv. Cu alte cuvinte, cei deja eliberați nu mai pot fi întorși în detenție, oricât de grave ar fi faptele comise sau disfuncțională a fost procedura.

În opinia  Blocului Împreună:

1. Nu este vorba despre un abuz de încredere, ci despre intenția unora și incompetența colectivă a majorității celor din fracțiunea PAS

Într-un Parlament cu 63 de deputați PAS, nu s-a găsit niciunul care să citească, să analizeze critic și să sesizeze riscurile reale ale comutării pedepselor pe viață pentru criminali periculoși.

Dacă măcar un deputat ar fi înțeles implicațiile acestor modificări, astăzi nu am fi asistat la eliberarea unor recidiviști condamnați pentru fapte atroce.

Mai mult, PAS a adoptat legea amnistiei în 2021, cu modificările ulterioare din 2022 și 2023, dar deoarece aceste modificări nu erau suficiente pentru a elibera din detențiune unele categorii de condamnați, în 2024, Parlamentul modifică art. 91, al. 5 al Codului Penal și reduce termenul minim de ispășire a pedepsei de la 30 de ani la 25 de ani.

Anume așa a fost posibilă liberarea lui Iurie Radulov, unui din cei mai periculoși infractori din țară și regiune, condamnat pentru 10 omoruri la comandă și 11 tentative la omor.

2. Răspunderea nu poate fi individualizată selectiv

Procesul legislativ este unul instituțional și colectiv, nu personal. El implică: inițierea de către deputați, avizarea de către Guvern (care a emis aviz pozitiv), examinarea de către comisiile parlamentare (Comisia juridică a aprobat amendamentele), votul în plenul Parlamentului (63 de deputați au votat proiectul), promulgarea de către Președintele Republicii Moldova (fără obiecții).

Toate aceste etape sunt verigi ale unui sistem de control și echilibru între puterile statului, care nu a funcționat în mod real, ci a fost tratat formal, birocratic și, în final, ineficient.

3. Găsirea unui țap ispășitor este inacceptabilă și ridicolă

În loc să se asume eroarea și să se intervină rapid prin măsuri corective, PAS a ales să o sacrifice public pe deputata Olesea Stamate, autoarea respectivelor amendamente, adoptate de Comisie și votate în bloc de întreaga majoritate. Această strategie nu face decât să confirme caracterul superficial al guvernării actuale, care preferă imaginea în fața adevărului și responsabilității.

4. Sistemul de avizare și control a eșuat pe toate nivelurile

Ministerul Justiției a girat proiectul și a elaborat regulamentele de aplicare. Guvernul a susținut proiectul, fără rezerve serioase. Președintele a promulgat legea fără nicio reacție. Zeci de consilieri și experți juridici, plătiți din bugetul public, nu au identificat riscurile. Toți au fost, în mod direct sau indirect, complici prin neglijență la crearea acestui precedent periculos.

Consecințele generate prin adoptarea Legii amnistiei sunt grave:

A. S-au comutat pedepsele pe viață în pedepse determinate de 30 de ani;

B. A devenit posibilă liberarea condiționată conform art. 91 CP (după executarea a 2/3 din pedeapsă);

C. Au fost eliberate persoane condamnate pentru crime deosebit de grave și periculoase, inclusiv unii care primiseră inițial pedeapsa cu moartea.

În loc de asumare și măsuri de limitare a daunelor, am primit o campanie de spălare de imagine și un țap ispășitor. Incompetența PAS a devenit politică de stat, iar consecințele generează pericole reale pentru siguranța publică.

Blocul „Împreună” cere guvernării PAS și organelor de urmărire penală:

1. Publicarea listei persoanelor condamnate pe viață și eliberate din detenție;

2. Publicarea încheierilor și deciziilor motivate a instanțelor judecătorești cu privire la fiecare caz de comutare a pedepsei și ulterior aplicării prevederilor art. 91 alin. (5) a Codului penal, pentru a analiza profilul infractorilor eliberați și evalua pericolul social generat de aceste decizii;

3. Anularea prevederilor Legii nr. 243/2021, care a permis comutarea detenției pe viață și aplicarea art. 91 Cod penal;

4. Demisia dnei Veronica Mihailov, Ministra Justiției pentru incompetență și inacțiune;

5. Procuraturii Generale să pornească un proces penal în vederea verificării bănuielii rezonabile de exercitare a influenței prin corupere activă și sau altor modalități asupra factorilor de decizie din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, Comisiilor parlamentare specializate, Ministerul Justiției și altor persoane și instituții implicate în elaborarea, avizarea, adoptarea Legii nr. 243/2021 și în special modificarea prevederilor respectivei legi prin Legea 247/2022, Monitorul Oficial nr. 267-273 din 26 august 2022 art. 566; în vigoare 26 august 2022 și Legea 316/2022, Monitorul Oficial nr. 394-400 din 09 decembrie 2022 art. 737; în vigoare 09 ianuarie 2023;

6. Crearea unui mecanism independent de evaluare a riscului de recidivă. Instituirea, sub egida Ministerului Justiției și cu participarea societății civile, a unui mecanism independent de evaluare psihologică și criminologică a deținuților propuși pentru comutare sau liberare condiționată;

7. Suspendarea aplicării art. 91 Cod penal pentru persoanele condamnate la detențiune pe viață (inclusiv comutate). Până la clarificarea completă a acestui caz și a consecințelor sale, solicităm suspendarea temporară a aplicării art. 91 alin. (5) Cod penal în cazul persoanelor a căror pedeapsă a fost comutată din detențiune pe viață;

8. Audit legislativ independent asupra procesului de adoptare a Legii nr. 243/2021 și a modificărilor din 2022. Mandatarea unei entități sau grup de experți europeni și din societate capabile să realizeze un audit legislativ asupra modului în care a fost conceput, avizat și promovat proiectul Legii nr. 243/2021 și al amendamentelor ulterioare;

9. Publicarea nominală a tuturor celor care au avizat pozitiv proiectul de lege și amendamentele ulterioare. Publicarea listei tuturor persoanelor – din Guvern, comisii parlamentare și alte instituții – care au semnat, avizat sau aprobat proiectul și amendamentele privind comutarea pedepselor; 10. Instituirea unui moratoriu legislativ pentru legile care vizează detențiunea pe viață, până la reformarea mecanismului de avizare. Instituirea unui moratoriu asupra inițiativelor legislative care afectează regimul detențiunii pe viață, până la reformarea procedurilor de avizare interinstituțională, inclusiv obligativitatea unei analize de impact penal și social”, se menționează în comunicatul formațiunii.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE