Salariile din sectorul bugetar ascund dezechilibre profunde, iar aproape fiecare al cincilea angajat are nevoie de plăți compensatorii pentru a ajunge la minimul legal garantat. Reforma pregătită de Ministerul Finanțelor promite schimbări din 2027, însă cifrele arată că problema nu va dispărea nici în următorii ani.

Aproximativ 44.651 de angajați din sectorul bugetar al Republicii Moldova, adică 19,7% din totalul personalului, nu ajung la salariul minim garantat prin simpla lor remunerație de bază și au nevoie de plăți compensatorii pentru a atinge pragul legal. Situația scoate la iveală dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare al instituțiilor publice, unde pentru unele categorii de personal tehnic și auxiliar salariile de bază pornesc de la numai 2.500 de lei, notează bani.md

Datele apar într-un document elaborat de Ministerul Finanțelor, care pregătește o reformă a sistemului de salarizare ce ar urma să intre în vigoare în 2027.

În prezent, salariul minim garantat pentru anul 2026 este de 6.300 de lei, însă numeroși angajați ai statului au salarii de bază mult sub acest nivel. Diferența este acoperită prin mecanismul plăților compensatorii, astfel încât veniturile finale să respecte limita minimă stabilită de legislație.

Cu alte cuvinte, aproape 45.000 de oameni care lucrează în instituțiile statului depind de suplimente pentru a ajunge la salariul minim, în condițiile în care salariile de bază prevăzute pentru funcțiile lor au rămas mult în urma creșterii pragului minim de remunerare.

Reforma reduce compensațiile, dar nu elimină problema

Ministerul Finanțelor propune recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în veniturile angajaților. Una dintre măsurile principale este includerea în salariul de bază a sporului lunar fix de 1.300 de lei, acordat în prezent în condițiile legislației bugetare.

Potrivit estimărilor autorităților, în 2027 ponderea posturilor care vor necesita plăți compensatorii ar urma să scadă de la 19,7% la 14,1%. Totodată, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la aproximativ 450 de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 62%.

Și cheltuielile statului pentru acest mecanism ar urma să scadă considerabil. Costul anual al compensărilor, inclusiv contribuțiile sociale achitate de angajator, este estimat să se reducă de la 2,65% la 0,62% din fondul de salarizare.

În 2028–2029, problema ar putea reveni

Nici măcar reforma anunțată nu oferă însă perspectiva unei rezolvări definitive. Potrivit proiecțiilor incluse în document, în perioada 2028–2029 ponderea posturilor care vor necesita compensații ar putea crește din nou la aproximativ 19–20%.

Explicația Ministerului Finanțelor este că salariul minim ar urma să crească mai rapid decât valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor bugetare. Astfel, diferența dintre salariile de bază și pragul minim garantat riscă să se adâncească din nou.

Abia din 2030 autoritățile estimează o inversare a tendinței. Până în 2032, compensația mediană ar urma să ajungă la 380 de lei lunar, iar peste jumătate dintre beneficiari ar urma să primească suplimente mai mici de 500 de lei.

Reforma este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o soluție pentru reducerea diferențelor dintre funcții similare și pentru diminuarea dependenței de sporuri și compensații. Cifrele arată însă dimensiunea unei probleme structurale: zeci de mii de angajați ai statului au salarii de bază care nu le asigură nici măcar nivelul minim de remunerare garantat de lege.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE