Chicu avertizează asupra reformei lui Buzu – Amalgamări contestate, bani neclarificați și competențe încurcate: „Nu putem susține un asemenea pachet de legi”

Reforma administrativ-teritorială pregătită de Guvern riscă să ajungă în Parlament fără răspunsuri la întrebări esențiale privind banii, competențele noilor administrații, patrimoniul raioanelor și viitorul angajaților publici. Deputatul Ion Chicu, reprezentant al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), susține că proiectele prezentate de autorități conțin carențe importante, iar unele decizii de amalgamare ar ignora chiar voința locuitorilor. Formațiunea anunță că nu va susține pachetul legislativ până când Guvernul nu va clarifica problemele semnalate.

După consultările cu reprezentanții Cancelariei de Stat, Chicu și deputata Liliana Iaconi au prezentat o serie de obiecții față de cele două proiecte guvernamentale: unul privind redesenarea hărții administrativ-teritoriale, iar celălalt privind delimitarea competențelor autorităților publice locale.

Potrivit planului prezentat de Guvern, Republica Moldova ar urma să rămână cu 274 de primării, organizate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Chicu afirmă însă că modul în care au fost stabilite unele formule de amalgamare ridică semne de întrebare și nu ține întotdeauna cont de opțiunile comunităților.

Amalgamări contestate: oamenii ar fi vrut altă formulă

Una dintre principalele solicitări adresate Guvernului este revizuirea tuturor deciziilor de amalgamare voluntară și normativă, astfel încât să fie luată în considerare voința locuitorilor.

Deputatul afirmă că a primit sute de sesizări de la cetățeni și primării, în care sunt reclamate decizii considerate contrare intereselor comunităților.

Ca exemplu, Chicu a invocat situația primăriilor Cuhnești și Balatina din raionul Glodeni. Potrivit acestuia, locuitorii din Cuhnești ar fi dorit amalgamarea cu Balatina, aflată la aproximativ cinci kilometri distanță, însă Guvernul ar fi propus unirea cu Ciuciulea, situată la aproape 20 de kilometri.

„Nu-i logic să unești o primărie cu alta care se află la 20 km atunci când ai opțiunea să unești cu una care e la 5 km”, a declarat deputatul.

Acesta susține că situații similare există și în raioanele Glodeni, Hâncești și Anenii Noi. Mai mult, Chicu acuză că unele consultări publice ar fi fost doar formale, iar consilierii locali ar fi fost presați de reprezentanți ai Guvernului din teritoriu sau de deputați PAS să voteze formule diferite de cele dorite de comunități.

Deputatul mai atrage atenția asupra disproporțiilor create între viitoarele primării: unele ar urma să înglobeze peste 10-14 localități, în timp ce altele vor rămâne mult mai mici. În opinia sa, o asemenea abordare riscă să genereze diferențe mari de dezvoltare între noile administrații.

Liliana Iaconi: cel puțin zece probleme în proiectul privind competențele

La rândul său, deputata Liliana Iaconi a declarat că examinarea preliminară a proiectului privind competențele autorităților publice locale a scos la iveală cel puțin zece probleme.

Prima ține de delimitarea atribuțiilor dintre primăriile reorganizate și viitoarele centre regionale. Potrivit deputatei, proiectul nu explică suficient de clar unde se termină responsabilitățile administrațiilor locale de nivelul întâi și unde încep cele ale structurilor regionale.

Există astfel riscul suprapunerii instituționale și al transferului responsabilității de la o instituție la alta atunci când apar probleme care trebuie soluționate pentru cetățeni.

O altă problemă majoră este soarta patrimoniului actualelor consilii raionale. Iaconi întreabă cine va deveni proprietarul clădirilor și bunurilor aflate acum în gestiunea raioanelor, cine le va administra și din ce surse vor fi acoperite cheltuielile de întreținere.

Deputata a invocat inclusiv situația caselor de cultură și riscul ca unele obiective să fie abandonate dacă noile administrații refuză să le preia.

Competențe noi, dar fără o formulă clară de finanțare

Unul dintre cele mai importante reproșuri vizează lipsa unei viziuni clare asupra finanțării noilor structuri administrative.

Potrivit Lilianei Iaconi, Guvernul propune atribuții suplimentare atât pentru administrațiile locale, cât și pentru structurile regionale, dar nu prezintă un concept suficient de clar privind finanțele publice locale.

Deputata consideră că reorganizarea administrativă nu poate fi făcută fără să se stabilească de unde vor veni banii pentru exercitarea noilor competențe.

Totodată, proiectele nu oferă o imagine clară asupra costurilor reformei, a economiilor care ar putea fi realizate, a funcțiilor care vor fi eliminate sau a celor care vor fi create.

O altă îngrijorare este concentrarea puterii în noile centre regionale. Iaconi întreabă ce garanții vor exista că repartizarea investițiilor se va face după criterii obiective și că localitățile mici nu vor fi dezavantajate în favoarea centrelor administrative.

Ce se întâmplă cu funcționarii și proiectele aflate în derulare?

Reorganizarea ridică și întrebări privind viitorul angajaților din actualele administrații raionale și locale. Sunt vizate inclusiv serviciile cadastrale, perceptorii fiscali, direcțiile raionale de finanțe și arhitecții.

Potrivit deputatei, proiectul nu oferă garanții suficiente privind protecția profesională și socială a funcționarilor care ar putea fi afectați de reorganizare.

În plus, nu este clar cine va prelua contractele aflate în derulare, proiectele de infrastructură și investițiile începute de actualele consilii raionale. Deputata atrage atenția și asupra necesității unor reguli clare pentru gestionarea arhivelor și a deciziilor administrative și judiciare care vizează actualele autorități.

Printre celelalte probleme semnalate se numără lipsa unor indicatori concreți prin care să fie măsurat succesul reformei, dincolo de obiectivul declarat al Guvernului de a crea primării mai puternice.

Regiuni alese de cetățeni, dar fără servicii publice?

Un alt aspect criticat de Ion Chicu se referă la rolul viitoarelor consilii regionale. Deputatul afirmă că, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Cancelariei de Stat, i s-ar fi comunicat că aceste structuri nu vor presta servicii publice.

În aceste condiții, Chicu pune sub semnul întrebării responsabilitatea noilor administrații regionale față de cetățeni, în condițiile în care oamenii vor participa la alegeri pentru desemnarea reprezentanților regionali.

„Avem o situație când cetățenii, odată la patru ani, trebuie să aleagă Consiliile Regionale, președintele Consiliului sau ce mai sunt acolo, dar ei nu au înapoi nicio obligație față de cetățeni. Asta este un nonsens și administrativ și politic”, a declarat deputatul.

Acesta mai susține că reprezentanții Cancelariei de Stat ar fi precizat că noile primării, deși prezentate drept mai mari și mai puternice, nu vor primi mai multe competențe decât cele de care dispun în prezent.

PDCM nu susține reforma în forma actuală

Ion Chicu afirmă că formațiunea sa nu respinge necesitatea reformei administrativ-teritoriale, dar consideră că proiectele nu sunt pregătite pentru a fi susținute în forma actuală.

„Până nu elimină acele carențe despre care am vorbit și nu vin cu răspunsuri la întrebările pe care le-a formulat doamna Liliana Iaconi, noi nu putem susține un asemenea pachet de legi”, a declarat Chicu.

Deputatul cere Guvernului să revizuiască formulele de amalgamare, să clarifice competențele noilor structuri, să prezinte mecanismul de finanțare și să stabilească ce se va întâmpla cu patrimoniul, datoriile și angajații actualelor administrații. În lipsa acestor clarificări, reforma riscă să redeseneze harta administrativă a țării fără să ofere garanții că noile structuri vor funcționa mai eficient sau că cetățenii vor beneficia de servicii publice mai bune.

Cancelaria de Stat a organizat, în zilele de 4 și 6 noiembrie, consultări publice cu fracțiunile parlamentare asupra pachetului legislativ privind reforma administrației publice locale. La discuții au participat reprezentanți ai fracțiunilor Partidului Comuniștilor, Partidului „Democrația Acasă” și Blocului „Alternativa”.

Reprezentanții fracțiunilor parlamentare au adresat întrebări și au formulat observații privind criteriile de reorganizare administrativ-teritorială, repartizarea competențelor între nivelurile administrației publice locale și viitorul model de finanțare a primăriilor. Discuțiile au vizat, de asemenea, accesul cetățenilor la servicii publice, reprezentarea comunităților în noile structuri administrative, situația angajaților din administrația locală și organizarea alegerilor locale din 2027.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

După valul de critici, ministrul Nosatîi explică proiectul legii stării...

145,5 milioane de lei pentru cinci raioane din nordul țării...

Olga Cebotari: „Oamenii văd progrese pe hârtie, dar nu și...

Reforma justiției se prelungește până în 2028? Vicepremierul Gherasimov admite...

Sindicatele se revoltă după anunțul lui Tofan privind schimbarea Codului...

Maia Sandu apără noul proiect privind starea de asediu și...