Parlamentul European cere admiterea României în Schengen la începutul lui 2023 – Ultimul cuvânt aparține Consiliului UE

Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, notează caleaeuropeană.ro

Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și a celor două țări care îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit europarlamentarilor. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

Parlamentul European reamintește că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011.

În documentul de șapte pagini, Parlamentul European astfel reafirmă poziția de lungă durată, cum a fost exprimată în rezoluția sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și se declară descurajat de fapt că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European.

Totodată, eurodeputații salută ”disponibilitatea României și a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie sau expresie a principiului cooperării loiale și încrederii reciproce din partea acestor state, deși au îndeplinit deja toate cerințele legale și nu există motive pentru evaluări suplimentare”.

Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale au rolul de declarații politice prin care eurodeputații pot intensifica presiunile în adresa Consiliului UE, instituția abilitată să decidă asupra extinderii spațiului de liberă circulație.

Anterior,  președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen , și  Comisia Europeană , prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea deciziei istorice prin care state membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze „pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternic”.

Aderarea României la Schengen este susținută și de către Franța și majoritatea țărilor UE, ultimul stat membru care mai rămâne de convins fiind Olanda.

Aflat săptămâna trecută într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România este monitorizată și problematică statului de drept.

Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul reuniunii de Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Vicepremierul Gherasimov – Moldova pregătită pentru negocierile de aderare, la...

Moldova accelerează reformele – Educația și munca, în centrul dialogului...

UE critică modul de numire și durata mandatelor șefului CNA...

Moldova riscă să rateze investiții europene din cauza capacităților administrative...

Maia Sandu la Strasbourg – Moldova țintește aderarea la UE...

Maia Sandu, decorată la Strasbourg cu Ordinul European de Merit