Curtea Constituțională a declarat neconstituțional alin. (4) din art. 23 al Legii cu privire la Curtea Constituțională, anunță Politik.md. Astfel, plenul Curții va putea fi convocat, indiferent dacă toate autoritățile vizate și-au desemnat judecătorii.
Autorul sesizării este deputatul Sergiu Sîrbu, care a pretins că norma contestată, potrivit căreia „Curtea Constituţională este în drept să se convoace în plen numai după ce au fost numiţi cel puţin 4 judecători din partea tuturor autorităţilor competente”, încalcă principiile independenţei Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi, fiind astfel contrară articolelor 20, 26, 134, 135 și 137 din Constituţie.
În procesul examinării sesizării, Curtea a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova și Guvernului. Nici una din aceste autorităţi nu şi-au exercitat acest drept. De asemenea, aceste autorităţi nu au delegat reprezentanţi la şedinţa plenară publică a Curţii. La 25 martie 2013, Preşedintele Republicii Moldova a prezentat Parlamentului cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de lege privind abrogarea alineatului (4) al articolului 23 din Lege, recunoscând că, „având un caracter tehnic, această normă creează artificial blocaj în activitatea Curţii Constituţionale”. În acest context, potrivit Preşedintelui Republicii Moldova, este necesar „a exclude pe viitor apariţia unor situaţii în care, eventual, o autoritate s-ar afla în incapacitate de a numi judecători la Curtea Constituţională
Curtea a reţinut că atât Constituţia, cât şi Legea cu privire la Curtea Constituţională, reglementează importante principii şi garanţii ale independenţei şi neutralităţii judecătorilor Curţii Constituţionale, de natură să permită acestora exercitarea obiectivă a judecăţii, Curtea însăşi fiind, potrivit articolului 134 alin. (2) din Constituţie, „independentă faţă de orice altă autoritate publică” şi supunându-se numai Constituţiei. În coroborare cu această normă constituţională, articolul 137 din Constituţie stabileşte în mod expres că judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia (art. 14 alin. (1) din Lege şi 9 alin. (1) din Cod).
Curtea a subliniat că aceste dispoziţii constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are obligaţia de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută în alin. (3) al art. 1 din Constituţia Republicii Moldova. În conformitate cu articolul 23 alin. (1) din Lege, Curtea Constituţională exercită jurisdicţia în şedinţe plenare (plen). Din normele legii rezultă cu claritate că, indiferent de autoritatea de desemnare, judecătorii sunt egali în procesul decizional al Curţii.
Judecătorii Curții au apreciat că nu există argumente obiective şi rezonabile de natură să justifice condiţionarea funcţionalităţii Curţii de desemnarea judecătorilor de către toate autorităţile, iar norma contestată comportă riscul blocării activităţii acesteia în funcţie de (in)acţiunile altor autorităţi. În acest context, Curtea a făcut referire la faptul că s-a confruntat cu o asemenea situaţie între 23 februarie-5 aprilie 2013, perioada în care Parlamentul nu a desemnat judecătorii, fapt ce a blocat activitatea Curţii în garantarea supremaţiei Constituţiei.Potrivit regulilor aplicabile într-un stat de drept, o astfel de autoritate care asigură supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat, prin natura sa nu poate fi nefuncțională.
Fără a contesta dreptul celor trei puteri (legislativă, executivă şi judecătorească) de a numi judecătorii Curţii, Curtea a statuat că instituirea condiţiei numirii judecătorilor de către toate autorităţile pentru convocarea plenului, în situaţia în care în cadrul Curţii există cvorumul decizional prevăzut de lege, prejudiciază funcţionalitatea Curţii şi încălcă principiul independenţei acesteia şi a judecătorilor săi [articolele 134 alin.(2), 135 şi 137 din Constituţie]. În consecinţă, prevederile alineatului (4) al articolului 23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că, deşi articolul 136 alin. (2) din Constituţie a fost modificat în cadrul revizuirii constituţionale operate prin Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000, până în prezent Parlamentul nu a ajustat norma legală prevederilor Constituţiei. În consecinţă, prevederile alineatului (2) al articolului 6 din Legea cu privire la Curtea Constituţională sunt neconstituţionale în partea ce ţine de numirea a doi dintre judecătorii Curţii de către Preşedintele Republicii Moldova. Astfel, prevederea articolului 136 alin. (2) din Constituţie urmează a fi aplicată direct la numirea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Menționăm, că plenul Curţii Constituţionale este format din şase judecători: doi - sunt numiţi de Parlament, 2 sunt numiţi de Guvern și doi judecători - desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Mandatul unui judecător la Curtea Constituţională este de şase ani. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE