Republica Moldova se confruntă cu o realitate socială sumbră: 31,1% din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar la sate riscul de sărăcie monetară este de 3,4 ori mai mare decât în orașe. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, în contextul unei analize privind sărăcia din Republica Moldova și situația din statele europene.
Potrivit calculelor experimentale ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, aproape unul din trei locuitori ai țării nu dispune de resurse suficiente pentru a atinge pragul național al sărăciei absolute. În același timp, 27,4% din populație se confruntă cu sărăcia multidimensională, care reflectă lipsurile din mai multe domenii esențiale pentru un trai decent.
Discrepanțele dintre sate și orașe sunt și mai alarmante. În mediul rural, rata riscului de sărăcie monetară ajunge la 32,9%, în timp ce în mediul urban este de doar 9,8%. Cu alte cuvinte, traiul la sat vine cu un risc de sărăcie de peste trei ori mai mare.
La nivelul întregii țări, 22,1% din populație este expusă riscului de sărăcie monetară, conform acelorași date. Indicatorul reflectă proporția persoanelor ale căror venituri se situează sub pragul stabilit în raport cu venitul median național.
Situația Republicii Moldova este analizată și în contextul datelor publicate de Parlamentul European, potrivit cărora 21% din populația Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. În Bulgaria, indicatorul ajunge la 29%, în Grecia la 28%, iar în România la 27%.
Totuși, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că cifrele nu pot fi comparate direct. Indicatorul european include, pe lângă riscul de sărăcie monetară, lipsurile materiale și sociale severe, precum și gospodăriile în care membrii au o intensitate foarte redusă a muncii. Datele moldovenești de 22,1% măsoară exclusiv riscul de sărăcie monetară.
O comparație statistică mai riguroasă cu statele Uniunii Europene ar urma să devină posibilă odată cu implementarea, începând din 2027, a cercetării EU-SILC, armonizată cu metodologia europeană.
„Pentru că, înainte de a combate sărăcia, trebuie să știm să o măsurăm corect”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Până atunci, cifrele disponibile conturează o imagine îngrijorătoare: milioane de nevoi cotidiene se traduc în lipsuri materiale, iar populația rurală rămâne deosebit de vulnerabilă în fața sărăciei.


