Patronatele se plâng că moldovenii nu vor să muncească, în timp ce zeci de mii de posturi rămân neocupate

Moldovenii ar refuza locurile de muncă pentru că vor salarii europene fără să aibă productivitatea angajaților din Uniunea Europeană, muncesc la negru sau trăiesc din remitențe. Sunt explicațiile oferite de Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, pentru deficitul de forță de muncă din mai multe sectoare ale economiei.

Potrivit acesteia, pe platforma Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt disponibile aproximativ 14.000 de posturi vacante, însă necesarul companiilor ar fi mult mai mare.

„Avem foarte dese cazuri când, în perioada de weekend, directorii de resurse umane, diferiți manageri merg prin regiuni, prin sate, la primării, la biserici și caută acești salariați. E foarte, foarte dificil să angajeze”, a declarat Ana Groza.

Reprezentanta patronatelor afirmă că Uniunea Constructorilor, ai cărei membri angajează în prezent aproximativ 50.000–60.000 de persoane, ar mai avea nevoie de cel puțin 30.000 de salariați. În industria textilă lucrează circa 13.000 de oameni, dar sectorul ar putea angaja încă 10.000. La fel, industria HoReCa, unde activează aproximativ 26.000 de persoane, ar putea absorbi încă 5.000–6.000 de angajați.

Salarii europene, dar fără productivitate europeană?

Ana Groza susține că există mai multe motive pentru care oamenii nu se angajează. În opinia sa, o parte dintre aceștia preferă munca nedeclarată pentru a evita plata impozitelor, alții solicită salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană fără a avea, în viziunea sa, o productivitate similară, iar o altă categorie se bazează pe banii trimiși de rudele aflate peste hotare.

„O altă parte justifică prin faptul că dânșii vor salarii ca în Uniunea Europeană, dar nu depun efortul și nu au productivitatea ca în Uniunea Europeană. Și a treia, trăiesc pe remitențe”, a afirmat Groza.

Declarațiile pun accentul pe disponibilitatea oamenilor de a munci, însă nu oferă detalii despre salariile oferite de angajatori în sectoarele menționate sau despre condițiile de muncă din posturile vacante.

Patronatele cer programe de angajare și import reglementat de muncitori

În opinia Anei Groza, soluția ar trebui să implice atât statul și Guvernul, cât și patronatele și sindicatele, prin programe care să stimuleze angajarea cetățenilor Republicii Moldova.

Totodată, aceasta susține că importul de forță de muncă trebuie reglementat prin negocieri și acorduri bilaterale între Guvernul de la Chișinău și statele de origine ale muncitorilor.

„Este de datoria noastră, și a statului, și a Guvernului, și a patronatului, și a sindicatelor să stimulăm angajarea locală și să facem așa ca să venim cu programe de angajare activă a cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat președinta Confederației Naționale a Patronatului.

Groza a menționat Nepalul, Indonezia și Bangladeshul drept posibile surse de forță de muncă, afirmând că muncitorii din aceste țări ar fi dispuși să lucreze mai mult și ar avea mai puține pretenții.

Deficitul de angajați rămâne astfel o problemă pentru sectoare importante ale economiei, iar declarațiile patronatelor readuc în discuție atât condițiile oferite de angajatori, cât și măsurile necesare pentru a-i convinge pe cetățenii Republicii Moldova să se angajeze pe piața locală a muncii.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova, la coada Europei la salarii – Sergiu Sainciuc: „Astăzi...

Guvernul ar putea stabili un salariu minim mai mic decât...

Moldovenii, dezavantajați pe propria piață a muncii – Au un...

Primăriile, lovite de proiectul legii salarizării – Primarul Nina Cereteu...

Salariul minim de 7.600 de lei, negociat fără Guvern –...

Lovitură pentru Ion Ceban în instanță – Irina Gutnic poate...