Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că hotărârea pronunțată joi de Înalta Curte privind Găgăuzia reprezintă una dintre cele mai importante decizii constituționale din ultimii ani, întrucât clarifică limitele competențelor dintre autoritățile statului și autonomia găgăuză.
Într-o analiză publicată după pronunțarea hotărârii, Tănase afirmă că decizia nu restrânge autonomia Găgăuziei, ci reafirmă un principiu fundamental al statului unitar: instituțiile prin care Republica Moldova își exercită suveranitatea nu pot fi controlate de autorități locale.
„Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea. Acesta este argumentul central al hotărârii”, susține fostul magistrat.
Potrivit lui Tănase, Curtea a declarat neconstituționale prevederile care permiteau autorităților din UTA Găgăuzia să participe la aprobarea componenței autorității electorale regionale și să condiționeze procedurile de numire a șefilor structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Serviciului de Informații și Securitate.
Fostul președinte al Curții Constituționale consideră că dialogul instituțional dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei este firesc, însă acesta nu poate merge până la acordarea unui drept de veto asupra numirii funcționarilor care reprezintă statul.
„Problema apare atunci când o autoritate locală dobândește dreptul de a bloca, condiționa sau cenzura numirea unor persoane care exercită atribuții ale statului. Din acel moment nu mai vorbim despre autonomie administrativă, ci despre împărțirea suveranității”, afirmă Tănase.
Acesta subliniază că Poliția, Serviciul de Informații și Securitate și instituțiile electorale nu sunt structuri locale, ci autorități care exercită atribuții fundamentale ale statului.
„Poliția asigură ordinea publică și aplicarea legii în numele Republicii Moldova. Serviciile de informații protejează securitatea națională. Organele electorale garantează exercitarea dreptului constituțional la vot și aplicarea uniformă a legislației electorale”, explică fostul judecător constituțional.
În opinia sa, acceptarea unei duble subordonări a conducătorilor acestor instituții – juridică față de stat și politică față de autoritățile regionale – ar fi incompatibilă cu principiul statului unitar.
Tănase oferă și un exemplu pentru a ilustra această idee, afirmând că ar fi la fel de nejustificat ca numirea șefului teritorial al SIS în Găgăuzia să depindă de acordul Adunării Populare, precum ar fi ca directorul SIS de la Chișinău să poată fi numit doar cu acordul Consiliului Municipal Chișinău.
În ceea ce privește organizarea alegerilor, fostul președinte al Curții Constituționale susține că regulile electorale trebuie să fie uniforme pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar autoritățile electorale nu pot fi supuse controlului politic al unei autorități regionale.
„Alegerile trebuie administrate după reguli uniforme pe întreg teritoriul țării. Autoritățile electorale nu reprezintă interese locale, ci garantează exercitarea unui drept constituțional fundamental”, afirmă Tănase.
În concluzie, Alexandru Tănase consideră că hotărârea Curții Constituționale nu reduce competențele legitime ale autonomiei găgăuze, ci trasează limita dintre autonomie și suveranitate.
„Într-un stat unitar poate exista descentralizare și autonomie. Ceea ce nu poate exista este împărțirea suveranității. Poliția, serviciile de informații și administrarea alegerilor sunt expresii directe ale suveranității statului și trebuie să rămână exclusiv în responsabilitatea autorităților constituționale ale Republicii Moldova”, conchide fostul președinte al Curții Constituționale.


