CALM acuză Guvernul că transformă reforma administrativ-teritorială într-o „autolichidare benevolă” a satelor

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) lansează un avertisment dur privind modul în care este implementată reforma administrativ-teritorială și acuză autoritățile centrale că transformă procesul de amalgamare voluntară într-o campanie bazată pe presiuni politice, constrângeri financiare și încălcări ale principiilor statului de drept.

Într-o analiză amplă prezentată de directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, organizația susține că reforma riscă să compromită autonomia locală și să transforme comunitățile rurale în simple periferii lipsite de reprezentare și capacitate administrativă.

CALM: Termenul-limită din 31 iulie nu există în lege

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de CALM este stabilirea datei de 31 iulie 2026 drept termen-limită pentru deciziile privind amalgamarea voluntară.

Potrivit organizației, această dată nu este prevăzută în niciun act normativ, inclusiv în Legea nr. 225/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2023.

Reprezentanții CALM afirmă că documentele oficiale prevăd doar evaluarea reformei la sfârșitul anului 2026, iar instituirea unui termen-limită reprezintă „o construcție pur politică” și o depășire a competențelor autorităților centrale.

Acuzații de presiuni asupra primarilor

CALM susține că, în ultimele luni, primarii din întreaga țară sunt supuși unor presiuni fără precedent pentru a accepta amalgamarea.

Potrivit organizației, mesajul transmis în teritoriu este că localitățile trebuie să se unească „benevol”, în caz contrar urmând să fie amalgamate forțat începând cu anul 2027.

Reprezentanții autorităților locale afirmă că această abordare a determinat o creștere artificială a numărului de proceduri de amalgamare.

„În timp ce anul trecut au existat doar două fuziuni, acum sunt vizate peste 760 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din totalul primăriilor din Republica Moldova”, se arată în analiză.

„Promisiuni fără garanții”

CALM critică și modul în care Guvernul promovează stimulentele financiare destinate localităților care acceptă amalgamarea.

Potrivit organizației, primarilor li se promit investiții și acces prioritar la fonduri pentru dezvoltare, însă nu există garanții juridice că aceste resurse vor fi acordate și în viitor sau în cazul schimbării guvernării.

Mai mult, organizația consideră că eventualele condiționări privind accesul la programe naționale, inclusiv „Satul European”, ar constitui o discriminare între autoritățile publice locale și ar încălca principiul egalității.

Fondurile promise, insuficiente

CALM susține că și stimulentele financiare prevăzute pentru amalgamare sunt insuficiente raportat la necesitățile reale ale comunităților.

Potrivit calculelor prezentate de organizație, suma de aproximativ opt milioane de lei alocată unei localități dintr-un cluster nu ar acoperi nici măcar costurile modernizării unui kilometru de drum, fără a lua în calcul investițiile necesare în apeducte, canalizare sau alte proiecte de infrastructură.

Riscul dispariției satelor

Directorul executiv al CALM avertizează că graba cu care este promovată reforma poate avea efecte ireversibile asupra comunităților rurale.

Organizația susține că desființarea primăriilor reprezintă o decizie definitivă, iar localitățile riscă să-și piardă personalitatea juridică, reprezentarea administrativă și capacitatea de a decide asupra propriilor interese.

Potrivit CALM, multe sate ar putea deveni simple periferii administrative, fără viață socială, culturală și economică.

Avertisment privind răspunderea penală

În declarație, CALM merge și mai departe, avertizând că funcționarii și demnitarii care exercită presiuni asupra autorităților locale sau induc în eroare aleșii locali ar putea răspunde penal.

Organizația face trimitere la prevederile Codului penal privind abuzul de putere, excesul de putere și falsul în acte publice, apreciind că astfel de practici ar putea încălca legea.

Apel la dialog și respectarea autonomiei locale

În final, CALM respinge categoric orice formă de amalgamare forțată sau condiționată și solicită reluarea dialogului dintre autoritățile centrale și cele locale.

Organizația cere ca reforma administrativ-teritorială să fie realizată cu respectarea principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale și avertizează că, în forma actuală, procesul riscă să genereze tensiuni între comunități și autorități, să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului și să pună în pericol obiectivul integrării europene a Republicii Moldova.

„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Partidul Nostru propune eliminarea imunității parlamentare în cauzele penale: „Deputații...

Cifre fabuloase în declarația de avere a unui secretar de...

Alexandru Tănase – Decizia Curții Constituționale nu limitează autonomia Găgăuziei,...

PSRM critică decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia: „O lovitură la...

Curtea Constituțională explică decizia privind Găgăuzia – Autonomia nu poate...

Parlamentul de la Chișinău susține mecanismul internațional de despăgubire pentru...