Curtea Constituțională explică decizia privind Găgăuzia – Autonomia nu poate exercita atribuții care aparțin exclusiv statului

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat motivele care au stat la baza hotărârii pronunțate joi, prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi din legislația privind statutul juridic special al Găgăuziei și din Codul electoral. Potrivit acesteia, autonomia nu poate exercita competențe care țin exclusiv de autoritățile centrale ale statului.

Manole a precizat că hotărârea Curții are la bază două sesizări: una depusă de ministrul Justiției și alta de Adunarea Populară a Găgăuziei.

În sesizarea sa, ministrul Justiției a contestat prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului, precum și din Codul electoral. Acestea ofereau bașcanului și Adunării Populare competențe de a propune, aproba sau de a-și da acordul pentru numirea și eliberarea unor funcționari din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate. Totodată, au fost contestate normele care permiteau Adunării Populare să aprobe componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și să stabilească particularitățile organizării alegerilor regionale.

Președinta Curții a subliniat că articolul 111 din Constituție, care reglementează statutul special al Găgăuziei, nu împiedică exercitarea controlului de constituționalitate asupra legii privind autonomia.

„Condiția majorității calificate protejează stabilitatea acestei legi și asigură un consens mai larg în cazul modificării sale, însă nu exclude controlul constituționalității”, a explicat Domnica Manole.

Curtea a constatat că implicarea autorităților autonomiei în procedurile de numire a unor funcționari ai instituțiilor statului afectează delimitarea constituțională a competențelor dintre autoritățile centrale și cele locale.

„Autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale. Articolul 111 din Constituție nu creează un al doilea nivel al puterii constituante sau o ordine juridică autonomă, ci permite existența autonomiei teritoriale în interiorul ordinii constituționale naționale”, a declarat Manole.

Președinta Curții a explicat că Republica Moldova este un stat unitar, iar acest principiu presupune existența unui singur titular al suveranității și a unui singur sistem de autorități publice centrale.

„Într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității”, a subliniat ea.

Potrivit Curții, articolul 111 din Constituție stabilește clar limitele autonomiei Găgăuziei. Autonomia poate soluționa doar probleme care țin de competențele atribuite prin lege organică și doar în domenii cu caracter politic, economic și cultural, fără a exercita atribuții specifice autorităților centrale.

În acest context, Curtea a reținut că ordinea publică, securitatea statului și activitatea instituțiilor precum Poliția sau Serviciul de Informații și Securitate reprezintă funcții fundamentale ale statului și nu pot fi influențate prin mecanisme de aprobare sau avizare de către autoritățile autonomiei.

„Asigurarea ordinii publice și securității statului nu constituie probleme care se încadrează în competențele Unității Teritorial-Autonome Găgăuzia, ci reprezintă funcții fundamentale ale statului, exercitate prin autoritățile administrației publice centrale”, a afirmat Domnica Manole.

Curtea a analizat și prevederile referitoare la organizarea alegerilor regionale. Potrivit președintei Curții, Constituția stabilește că sistemul electoral este reglementat exclusiv prin lege organică adoptată de Parlament.

„Parlamentul nu poate delega unei autorități reprezentative locale exercitarea unei competențe pe care Constituția o rezervă în mod expres legislatorului organic”, a explicat Manole.

Judecătorii constituționali au concluzionat că Adunarea Populară nu poate aproba componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și nici nu poate adopta reguli proprii privind organizarea alegerilor regionale, deoarece aceste atribuții aparțin exclusiv autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

În consecință, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei referitoare la aprobarea componenței Consiliului Electoral Central al autonomiei, articolele care reglementau atribuțiile acestei instituții, precum și prevederea din Legea privind activitatea poliției care condiționa numirea șefului poliției din autonomie de acordul bașcanului și al Adunării Populare.

Totodată, au fost declarate neconstituționale și dispozițiile din Codul electoral care făceau trimitere la actele normative adoptate de Adunarea Populară privind organizarea alegerilor regionale.

În același timp, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei prin care erau contestate alte prevederi din Codul electoral.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

CALM acuză Guvernul că transformă reforma administrativ-teritorială într-o „autolichidare benevolă”...

Partidul Nostru propune eliminarea imunității parlamentare în cauzele penale: „Deputații...

Victoria Belous – Producătorii de energie regenerabilă trebuie să utilizeze...

Cifre fabuloase în declarația de avere a unui secretar de...

Alexandru Tănase – Decizia Curții Constituționale nu limitează autonomia Găgăuziei,...

PSRM critică decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia: „O lovitură la...