Republica Moldova ar putea intra într-o nouă etapă electorală, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a lansat un amplu pachet de modificări la Codul electoral, supus consultărilor publice pe 15 aprilie. Inițiativa vizează modernizarea procesului de vot, adaptarea la realitățile digitale și deblocarea situațiilor sensibile din autonomie, în special în Găgăuzia.
Un capitol important al proiectului este dedicat alegerilor din Găgăuzia, unde autoritățile încearcă să depășească blocajul juridic care persistă de mai bine de șase luni. Printre schimbările propuse se numără limitarea dreptului de vot la persoanele care au domiciliu sau reședință în regiune, dar și introducerea unor criterii mai stricte pentru candidați.
Astfel, pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru funcția de bașcan – 35 de ani. În plus, viitorii candidați la șefia autonomiei ar putea fi obligați să demonstreze cunoașterea atât a limbii găgăuze, cât și a limbii române. Condițiile de rezidență devin, de asemenea, mai riguroase: cel puțin 12 luni în autonomie pentru deputați și minimum 10 ani pentru candidații la funcția de bașcan.
Pentru candidații independenți sunt introduse reguli clare privind colectarea semnăturilor: între 1.500 și 2.000 de semnături din cel puțin o treime din localitățile regiunii, cu un prag minim de 75 de semnături per localitate.
Totodată, proiectul intervine și asupra structurii organului electoral regional. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei ar urma să fie redus de la nouă la șapte membri, desemnați de diferite instituții locale și naționale, inclusiv Comisia Electorală Centrală. În același timp, conducerea acestuia ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot.
Un alt pilon al reformei îl reprezintă reglementarea campaniilor electorale în mediul online. CEC propune transparență sporită pentru publicitatea politică digitală: furnizorii ar trebui să publice condițiile de prestare a serviciilor, inclusiv prețurile și criteriile de targetare. Concurenții electorali ar urma să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv cele ale influencerilor sau creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale.
În premieră, este introdus și conceptul de „comportament coordonat neautentic”, care vizează rețelele de conturi folosite pentru manipularea opiniei publice. De asemenea, materialele generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale ar putea trebui etichetate explicit.
Reforma atinge și modul de formare a listelor electorale. Comisia Electorală Centrală analizează modificarea modului de întocmire a listelor electorale, inclusiv posibilitatea trecerii de la un sistem pasiv la unul activ de înregistrare a alegătorilor. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele CEC, Pavel Postică.
Potrivit acestuia, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem pasiv, în care alegătorii sunt incluși automat în listele electorale, fără a fi necesară o acțiune din partea lor.
„Avem un sistem relativ bun de înregistrare a alegătorilor. Este un sistem pasiv, adică alegătorul este inclus automat în listele electorale, fără niciun efort”, a explicat Postică.
Una dintre propunerile analizate de autorități presupune trecerea la un sistem activ, în care includerea în listele de bază ar depinde de participarea efectivă la scrutin sau de înregistrarea prealabilă.
„Doar alegătorii care participă la scrutin ar fi incluși automat în listele electorale de bază. În același timp, rămâne opțiunea de înregistrare prealabilă pentru orice alegător”, a precizat oficialul.
Această schimbare ar avea ca scop eliminarea din listele de bază a alegătorilor inactivi, în special a celor plecați de mult timp peste hotare.
„O bună parte dintre alegătorii care sunt plecați de zeci de ani din Republica Moldova nu vor mai fi incluși în listele electorale de bază”, a menționat Postică.
Vicepreședintele CEC a subliniat însă că dreptul de vot nu va fi afectat.
„Nu înseamnă privare de dreptul de vot. Acești alegători vor putea vota pe listele suplimentare, conform regulilor generale”, a declarat el.
După finalizarea consultărilor publice, propunerile vor fi analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului pentru examinare. Dacă vor fi adoptate, noile reguli ar putea schimba semnificativ modul în care sunt organizate alegerile în Republica Moldova, atât la nivel național, cât și regional.


