...

„Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat” (ICPC), formată dintr-un grup de şapte organizaţii neguvernamentale (Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie “Acces-info”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Fundaţia Soros-Moldova), a lansat oficial campania “Cunoaste-ti candidatul!” În cadrul acestei campanii vor fi monitorizate listele electorale ale partidelor politice în vederea depistării candidaţilor care nu întrunesc criteriile de integritate stabilite de ICPC.

PNL a primit o scrisoare din partea ICPC, în care se spune că, dacă formaţiunile politice vor accepta să îşi tragă candidaţii compromişi de pe liste, ICPC nu va face publică informaţia respectivă. În cazul în care partidul nu va contesta rezultatele monitorizării şi nu va exclude candidaţii din listă, ICPC va publica lista candidaţilor compromişi. Astfel, ICPC propune partidelor semnarea unui acord, care să faciliteze colaborarea ICPCîin cadrul acestei campanii.

ICPC a solicitat o întilnire şi cu PNL, care a avut loc miercuri, 21 ianuarie, la sediul partidului, aceasta fiind reprezentată de Petru Macovei şi Dumitru Lazur, din partea Asociaţiei Presei Independente.

Analizând propunerea ICPC, Vitalia Pavlicenco a expus, în cadrul întîlnirii cu membrii proiectului, următoarea poziţie, după examinarea ofertei de către Biroul Permanent Central al PNL.

Partidul Naţional Liberal salută orice iniţiativă venită din partea societăţii civile, care are menirea să contribuie la alegerea, în R.Moldova, a unui Legislativ din deputaţi necompromişi, neşantajabili, care să nu fie vulnerabili sau dependenţi de anumite structuri sau persoane, prin diferite acţiuni pe care ar vrea să le ascundă de opinia publică. Un alt fel de deputati nu pot fi decât aceeaşi maşină de vot, pe care astăzi o avem în Parlament, sub forma majorităţii comuniste obediente în faţa preşedintelui partidului şi a preşedintelui Fracţiunii.

Totodată, ICPC provoacă o serie de întrebări la care pare destul de complicat să se obţină răspunsuri credibile. Dincolo de argumentul că, “şi în R.Moldova trebuie odata început ceva”, apar o serie de îndoieli şi întrebări:

1. În ce masură toate ONG-urile implicate în proiect au suficientă capacitate să proceseze minimum 150-200 de dosare ale primilor 15 candidaţi pentru Parlament pe, cel puţin, listele a zece partide înscrise în cursa? Dar dacă adăugăm aici circa 60 de dosare ale unor partide care declară că vor lua până la 50-60-70 de mandate de deputat? Există o asemenea echipă funcţională şi credibilă?

2. Cum se va trata, în cadrul acestui proiect, noţiunea de prezumţie a nevinovăţiei şi norma juridică, precum că persoana poate fi declarată vinovată sau criminală numai dupa decizia definitiva a instanţei?

3. De la care punct de analiza vor porni membrii ICPC în jurnalismul de investigatie? De la carţile difuzate de unele partide contra altora, de la materialele publicate în presa din ziua declanşării campaniei electorale sau de la toate datele existente prin diferite rapoarte ale Curtii de Conturi, în deciziile de judecată, inclusiv nedefinitive, în presa, în deciziile CEDO?

4. Este adevărat că membrii proiectului nu monitorizează dacă este sau nu este corupt preşedintele partidului, în condiţiile când practica politica de la noi e ca echipa propusă pentru Parlament de partid este, în esenţă, tot o maşină de vot, fie că e vorba de comunişti, de pepecedişti sau de democraţi?

5. În ce măsură membrii proiectului vor coopera cu structurile statului, inclusiv cu CCCEC, ştiindu-se că acestea sunt controlate în totalitate de actuala putere?

6. Care este garanţia că membrii proiectului nu vor transforma proiectul într-o sursă de “îmbogaţire”, în sensul că informaţiile obţinute pe diferite căi nu pot fi folosite pentru şantajarea vizaţilor, ultimii încercând să-şi cumpere caracterul de neşantajabili prin plicuri grase?

7. În ce măsură cei care vor furniza informaţii nu o vor face premeditat, încercând să ponegrească pe cineva, acesta pierzându-şi timpul cu “reglarea de conturi” cu ICPC, în loc să participe la campania electorală, care înseamnă informarea oamenilor şi captarea voturilor?

8. În ce măsură poate fi chemat în instanţă un proiect cu mai mulţi autori, în condiţiile când se cunoaşte că, în asemenea cazuri, de obicei, sunt vinovaţi toţi împreună, ceea ce înseamnă,îin realitate, că nu e vinovat nimeni?

9. În ce măsură membrii proiectului ICPC sunt persoane credibile, neşantajabile, ca să nu transforme proiectul    într-un atac legalizat al unora, care pot plăti orice, contra altora, care pot plăti si cumpăra orice într-o măsură mai mică?

10. Care poate fi gradul de încredere al populaţiei şi al partidelor, ca să nu spună că se va lupta selectiv contra “corupţilor”?

11. În ce măsură membrii proiectului îi vor cruţa pe cei ce nu merită - printr-o elementară abordare obiectivă - să fie cruţaţi?

12. Proiectele IPP-ului, alte proiecte, finanţate de Fundaţia Soros, sunt percepute diferit în societate, cea mai frecventă acuzaţie în ultimii ani fiindcă unii, care le conduc, fac jocul comuniştilor – care ar fi, de fapt, miza principală, ce pare ascunsă, a acestui proiect? Are menirea să păstreze la putere actuala coaliţie pepecedisto-comunistă sau se orientează spre o coaliţie liberală şi, prin urmare, autorii şi membrii proiectului vor acţiona în consecinţă?

13. Cum îşi va propaga ICPC poziţia, cum va ajunge aceasta la fiecare cetăţean şi în ce măsură o invinuire gratuită va putea fi reparată în timp util, pentru a nu-şi face efectul nefast major, sau asta nu va mai conta pentru autorii proiectului a doua zi după alegeri?

14. Un candidat despre care ICPC nu are informaţii (complete) este în mod automat un candidat curat?

15. Care ar fi Regulamentul funcţionării ICPC şi în ce măsură deciziile, luate prin vot, nu vor fi abuzive sau dictate de forţe exterioare proiectului şi chiar exterioare finanţatorului?

16. În ce măsură, în cazul acestui proiect, nu este valabilă spusa – “cine plăteşte, acela comanda muzica?”

Acestea ar fi doar câteva întrebări, care ar trebui să servească drept o analiză profundă pentru cei încadraţi în proiect. Au mai fost iniţiative gen Coaliţia anticorupţie, dintre societatea civilă şi structurile statului, despre care multă eficienţă nu s-a cunoscut, se ştie cum se fac sondajele în R. Moldova. PNL are cazul concret când figurează partidul în sondaje, dar “boardul decide că preşedintele nu trebuie să fie” (nu credem că decizia nu a fost influenţată din afara proiectului), când există o sumedenie de alte motive şi argumente ce ne fac să credem că trubadurii coaliţiei comunisto-pepecediste, unii dintre care figurează printre ONG-urile implicate în proiect, nu au credibilitatea cuvenită, pentru a fi considerate imparţiale, echidistante şi necontrolate sau neşantajabile.

Poziţia PNL este că “având în vedere lipsa de credibilitate a unor componente ale proiectului, există suficiente motive pentru a se considera ca acest proiect are foarte puţine şanse să fie unul necontrolat de unele forţe politice”. Timpul va arăta cine are dreptate.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Statul bun de plată pentru milioanele de lei cheltuite pentru...

Mai mulți concurenți electorali, la prezidențiale, avertizați de CEC

Oficial – Președintele Sandu a semnat decretul de de numire...

Reacția Chișinăului la solicitarea Tiraspolului de a deschide secții de...

Liderul CUB, Igor Munteanu va sesiza CtEDO – Politicianul nemulțumit...

Deputatul Nesterovschi riscă să rămână fără mandat – Nu poate...