evz.roConsiderată până mai ieri cel mai dificil dintre vecinii Ucrainei, România și-a intensificat în ultima perioadă încercările de apropiere de Kiev, scrie ziarul ”Nezavisimaia Gazeta”. Cotidianul rus susține că Bucureștiul își urmărește propriile obiective privind viitorul R. Moldova, în timp ce Kievul se teme că noul parteneriat româno-ucrainean poate ascunde riscul unei agravări a relațiilor dintre Rusia și Ucraina.
Autorul articolului nu uită să amintească faptul că tensiunile româno-ucrainene s-au accentuat în perioada 2004 - 2009, când Curtea Internațională de Justiție de la Haga a judecat diferendul dintre cele două state pe tema platoului continental din Marea Neagră. În 2009, CIJ a dat câștig de cauză României, care a obținut linia dorita de demarcare a platoului continental, bogat în minereuri. Tot atunci,  s-a vorbit despre dreptul României asupra insulei Maican, care aparține în prezent statului ucrainean, și de care depinde controlul asupra navigației pe Dunare.
Parcursul relațiilor dintre Kiev și București a cunoscut și o serie de scandaluri legate de eliberarea de pașapoarte românești pentru ucrainenii din regiunile Cernăuși și Odessa, teritorii care au aparținut României.
”Nezavisimaia gazeta” spune că o ușoară detensionare a relațiilor s-a produs anul trecut, după întrevederea miniștrilor de externe ai celor două state, când șeful diplomației române, Teodor Baconschi, spunea că România nu are nici un fel de pretenții teritoriale față de integritatea teritorială a altor state.
Noua poziţie a Bucureştiului a primit confirmare la summitul NATO de la Chicago: preşedintele Traian Băsescu a fost unul dintre cei trei lideri care a acceptat sa stea de vorba cu Viktor Ianukovici. Şefii celor două ţări au convenit dinamizarea dialogului bilateral. În curând, Băsescu intenţionează să efectueze o vizită la Kiev, care va fi organizată la cel mai înalt nivel diplomatic. Apoi, Ianukovici va ajunge la Bucureşti.
Directorul Centrului pentru studierea politicilor aplicate Penta, Vladimir Fesenko, participant la o întrunire care a avut loc recent la București, a declarat că organizarea forumului a fost finanțată de structurile ONU, nu de partea română, și a avut drept obiectiv normalizarea dialogului dintre analiștii și popoarele celor două țări.
În același timp, Bucureştiul aproape că nu ascunde faptul că urmărește propriile sale scopuri politice, susține cotidianul rusesc.
"România depune eforturi proprii în calitate de al doilea avocat, după Polonia, al Ucrainei în UE. Acest lucru se face în contextul eforturilor de integrare europeană a Moldovei", a explicat expertul.
Fesenko afirmă și că Romania încearcă să prevină o evoluție a lucrurilor potrivit variantei negative. ”Nu cred că Bucureștiul are planuri antirusești. Firește, nici Ucraina nu riscă să se implice în proiecte care au o oricât de mică orientare antirusească”, spune expertul.
Ucraina ar putea fi indusă în eroare
Expertul Institutului pentru studii energetice, Iuri Korolciuk, a afirmat că la forum s-a discutat și despre posibilitatea unor livrări de gaze din România în Ucraina, este adevarat în volum redus.
Șeful Centrului pentru studii militaro-politice, Dmitri Tymciuk, consideră însă că Ucraina ar putea fi indusă în eroare de România.
"Bucureștiul nu a renunţat la planul său strategic de refacere a României Mari. Pur și simplu, au încetat să exercite presiuni, care să deranjeze autoritățile ucrainene. Au trecut la tactica realizării pe etape a scenariului: mai întâi să atragă Transnistria în Moldova, pentru ca apoi Moldova reunificată să fie inclusă în Romania. Problema e ca Transnistria este orientată spre Rusia, de aceea România are nevoie de un aliat ca Ucraina. Iar momentul pentru activizarea eforturilor diplomatice a fost ales cât se poate de bine: calculul pornește de la premisa că Ianukovici și oamenii lui, izolați pe plan extern, vor prinde orice mână întinsă din afară".
România ar putea renunța la planul de alipire a Moldovei, dar nu în totalitate, afirmă deputatul ucrainean Taras Cernovol  El crede ca strategia s-a schimbat: Bucureștiul a încetat să mai spere în reîntregirea teritorială a Moldovei.
"De curând, serviciile speciale românești au demarat o activitate aparent stranie în Transnistria - ele incită, practic, populația locală  împotriva Chișinăului, împingându-i spre o apropiere de Rusia. Asta poate fi interpretată drept o întreținere a sentimentelor separatiste, cu scopul de a rezolva conflictul printr-o rupere definitiva. Probabil ca, pierzând speranţa ca Transnistria va putea fi adaptatî, românii au decis să renunţe la acest nod gordian, pentru a se putea ocupa de Moldova?", s-a întrebat, retoric, parlamentarul ucrainean.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE