Votul moldovenilor de peste hotare

Revendicările unor concurenţi electorali privind asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare sînt absolut legitime. Mai mult, este de remarcat că, în cazul de faţă, asigurarea dreptului de vot al gastarbeiter-ilor moldoveni are o legitimitate mai mare decît cea conferită de prevederile legale, consfinţite în Constituţie şi în legislaţia electorală. Marele paradox moldovenesc este că tocmai cei care menţin Republica Moldova pe linia de plutire nu pot participa la guvernarea treburilor publice prin alegerea reprezentanţilor lor în organele reprezentative ale statului.

Experienţa internaţională privind votul cetăţenilor aflaţi peste hotare

Există o vastă experienţă internaţională privind votul peste hotare. Regula generală este că, întrucît alegerile sînt o manifestare a voinţei suverane a popoarelor, acestea se efectuează pe teritoriile respective şi în «extensiile» acestora de peste hotare – ambasade şi consulate. Atunci cînd există interes reciproc şi bunăvoinţă, guvernele unor state încheie acorduri pentru deschiderea secţiilor de votare extra-teritoriale şi în afara misiunilor diplomatice, altfel nu se poate. Pentru că fenomenele «globalizării» modifică realităţile, mulţi cetăţeni ai diferitor state se află peste hotare. Din acest considerent, adesea se recurge la «votul prin corespondenţă», adică la votarea la distanţă, prin poştă, de obicei, înaintea zilei votării propriu-zise. Această metodă este utilizată pe larg de SUA. În ultima vreme se extinde fenomenul votului prin internet. În ultimii ani OSCE a organizat un şir de conferinţe pentru dezbaterea standardelor obligatorii minime pentru votul prin internet şi măsurile de securizare a acestuia. Anume suspiciunile legate de asigurarea securităţii votului electronic fac guvernele multor ţări dezvoltate să fie reticente faţă de votul electronic. Iată un şir de exemple foarte recente ce confirmă cele expuse mai sus:

    * la alegerile din noiembrie 2008 pentru Parlamentul României, pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise secţii de votare doar în incintele Ambasadei şi Consulatului României, deşi se ştie că au cetăţenie română aproximativ 100 de mii de persoane, dintre care cel puţin jumătate se află permanent pe teritoriul Republicii Moldova;

    * la alegerile parlamentare din decembrie 2007, precum şi la cele prezidenţiale din martie 2008, Federaţia Rusă a deschis 25 de secţii de votare pe teritoriul Transnistriei, fără să ceară acordul Guvernului moldovean. Acest lucru a stîrnit protestele Ministerului Afacerilor Externe, care au fost însă ignorate de Rusia. Explicaţia a fost că Moscova a avut un acord cu autorităţile de la Tiraspol, însemnînd că Rusia, de fapt, nu recunoaşte suveranitatea autorităţilor de la Chişinău asupra raioanelor din stînga Nistrului. În cazul examinat este important că pentru deschiderea secţiilor de vot Rusia a avut nevoie de acordul autorităţilor pe care le recunoaşte. În contrast cu modul în care a procedat Rusia, Ucraina s-a abţinut să deschidă secţii de votare în Transnistria în timpul alegerilor parlamentare din 2006 şi 2007, deşi în această regiune locuiesc aproximativ 65 de mii de cetăţeni ucraineni. Aceasta deoarece autorităţile de la Chişinău nu şi-au dat acordul;

    * exemplele alegerilor prezidenţiale din 2006, din Mexic şi Bulgaria, relevă că guvernele acestor state au întreprins extra-măsuri pentru a asigura votul cetăţenilor lor aflaţi peste hotare. Guvernul Bulgariei a adoptat decizia de a deschide secţii de votare peste tot unde cel puţin 100 de cetăţeni ai acestei ţări revendică exercitarea dreptului de vot în localităţile aflării peste hotare. Pentru aceasta cetăţenii bulgari au trebuit să depună cereri pentru a fi excluşi din listele de alegători din ţară, fiind introduşi în listele speciale pentru votul peste hotare. Acest lucru a fost necesar pentru a evita eventuale acuzaţii de manipulare şi pentru a şti exact cîte buletine de vot să fie trimise la locul aflării cetăţenilor etc.;

    * pentru alegerile parlamentare din 2007, Guvernul Poloniei a deschis 205 secţii de votare pentru aproximativ 175 mii de cetăţeni înregistraţi peste hotare. Secţiile de votare au fost deschise în ambasade şi consulate, dar şi în centrele comunităţilor etnice poloneze. Deci, dacă lucrurile se coordonează din timp, atunci se pot realiza drepturile cetăţenilor în diferite circumstanţe;

    * recentele alegeri parlamentare din Israel (10 februarie 2009) sînt extrem de relevante pentru Republica Moldova în privinţa votului de peste hotare. Din cei aproximativ 5 milioane de alegători, aproape 650 de mii se află peste hotare. Cu toate acestea, Guvernul israelit s-a opus deschiderii secţiilor de votare în afara ambasadelor şi consulatelor (aproximativ 100 în întreaga lume), unde este asigurat un nivel corespunzător de securitate. Însă reprezentanţii partidului «Likud» cred că explicaţia rezidă, de fapt, în reticenţa forţelor politice de stînga de a vota un proiect de lege, demult elaborat, care să permită deschiderea secţiilor de votare şi în afara misiunilor diplomatice. Cauza ar fi că forţele de stînga sînt conştiente de faptul că cetăţenii evrei de peste hotare votează preponderent partidele de dreapta. Vedem că şi într-o democraţie consacrată, precum este Israelul, se presupune că factorul politic este cel care împiedică realizarea plenară a dreptului de vot.

Conform datelor vehiculate de birourile de la Chişinău ale Băncii Mondiale (BM) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), se corelează foarte bine cu datele Ministerului Dezvoltării Informaţionale (MDI) şi cu datele sondajelor de opinie și identifică o cifră rotundă de un milion de cetăţeni din cei aproximativ 2,4 milioane cu drept de vot (fără cetăţenii din Transnistria).

Adică, din aproximativ o jumătate de milion de cetăţeni peste hotare, la ultimele alegeri au votat aproximativ 2%. Probabil, au votat preponderent studenţii, turiştii şi cei care se află legal pe teritoriile statelor respective. De aceea, putem conchide că din numărul total de gastarbeiteri la ultimele alegeri a votat aproximativ 1%!

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Președintele Sandu, în vizită în Muntenegru – Ambele state merg...

Alexandru Bădărău și-a dat demisia de Consilier al premierului pe...

De la modernizarea curțillor din Chișinău la renovarea drumurilor locale...

Bilanțul incendiului de la Durleşti -15 apartamente distruse complet –...

Igor Grosu şi Vladimir Bolea au avut o întrevedere cu...

Nicușor Dan este noul președinte al României – George Simion...