Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European a dat marți undă verde Planului de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova care mobilizează peste 1,9 miliarde de euro în următorii doi ani pentru accelerarea reformelor socio-economice și fundamentale, îmbunătățirea accesului la piața unică a Uniunii Europene și creșterea asistenței financiare.
Planul a fost adoptat cu 499 voturi pentru, 117 împotrivă și 44 abțineri, informează un comunicat al PE
Această sumă combină aproximativ 500 de milioane de euro în sprijin financiar nerambursabil și până la 1,5 miliarde euro în împrumuturi cu dobândă redusă.
Între 2025 și 2027, planul va oferi Moldovei acces la o sumă maximă de 1,885 miliarde de euro (în prețuri curente), care include până la 1,5 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă. Facilitatea oferă, de asemenea, 520 de milioane de euro sub formă de granturi, din care 385 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar nerambursabil și 135 de milioane de euro rezervate pentru provizionarea împrumuturilor, reținute în bugetul UE ca garanție pentru investitori.
Planul pentru reformă și creștere face parte dintr-un plan de creștere mai amplu al UE pentru Moldova, care vizează dublarea economiei sale în decurs de un deceniu, promovând în același timp stabilitatea socioeconomică. Instrumentul este modelat după inițiative similare din alte regiuni candidate la UE, cum ar fi Facilitatea pentru Balcanii de Vest. Acesta reprezintă un pas înainte semnificativ în calea Moldovei către aderarea la UE.
Aprobarea din plenul PE vine la două săptămâni după ce președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European, în frunte cu eurodeputatul român Siegfried Mureșan, au ajuns la un acord provizoriu privind instituirea Plan de reformă și creștere pentru Republica Moldova de aproape 1,9 miliarde de euro, un nou instrument de sprijinire a reformelor legate de UE și a creșterii economice în această țară.
Suma convenită a crescut până la 1,9 miliarde de euro de la 1,8 miliarde de euro, așa cum a fost anunțat inițial planul de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
Prin granturi și împrumuturi cu dobândă redusă, facilitatea urmărește să ajute Moldova să facă față provocărilor majore cu care se confruntă, în special impactului profund al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității, economiei și populației țării. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să consolideze reziliența Moldovei în fața atacurilor hibride rusești și a interferențelor care vizează procesele și instituțiile sale democratice.
Îmbunătățiri-cheie obținute în cadrul negocierilor dintre deputații europeni și Consiliu au în vedere următoarele:
Creșterea sprijinului bazat pe granturi: negociatorii au convenit să aloce 520 de milioane de euro în granturi – o creștere de 100 de milioane EUR față de propunerea inițială – alături de 1,5 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă. Această ajustare va permite Moldovei să se reformeze fără a acumula datorii nesustenabile.
Accesul accelerat la finanțare: Planul prevede o prefinanțare de 18% din sprijinul total, față de 7% cât se propusese inițial, ceea ce permite utilizarea rapidă a resurselor pentru a stimula securitatea energetică, infrastructura anticorupție și modernizarea serviciilor publice.
Consolidarea capacității administrative: 20% din fondurile nerambursabile vor fi alocate consolidării instituțiilor din Moldova prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare – condiții prealabile pentru gestionarea eficientă a fondurilor UE.
Consolidarea cadrului de supraveghere: pentru a asigura un control parlamentar deplin, acordul stabilește un dialog între Parlament și Comisie pentru a examina periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare.
Acordul permite, de asemenea, contribuții voluntare din partea altor donatori, cum ar fi organizațiile financiare internaționale, pentru a oferi Moldovei sprijin financiar suplimentar. În sfârșit, planul nu poate sprijini activități sau măsuri care ar submina suveranitatea sau integritatea teritorială a țării.
După ce a primit undă verde din partea Parlamentului, acordul provizoriu va trebui acum să fie aprobat de Consiliu. Planul va intra în vigoare după aprobarea de către Parlament și Consiliu și după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.


