Vlad Plahotniuc, primul interviu din anul alegerilor

- Sunteţi vizat într-un dosar penal pornit în Federaţia Rusă, acţiune pe care aţi catalogat-o ca o presiune politică şi un instrument de şantaj din partea Moscovei. În ce constă acest şantaj? Cum s-a manifestat el? Ce vor ruşii de la Dvs?

- Cred că oricine a văzut informaţiile din spaţiul public înţelege foarte bine ce se află în spatele acestui dosar. Este o continuare a unor presiuni care deja au loc de mai bine de un an, nu doar asupra mea, dar şi asupra colegilor din Guvern, Parlament şi Coaliţie. Eu îmi gestionez singur situaţia, dar când deja s-a trecut la şantajarea altor colegi, a unor oficiali, s-a luat atitudine publică şi au fost făcute de către Ministerul Afacerilor Externe demersurile pe care le cunoaşteţi. De ce se recurge la acest şantaj? Mulţi ar aştepta să audă că e vorba de geopolitică, dar nu e asta sau cu siguranţă nu doar asta. Presiunile mari au început în momentul în care autorităţile au început să vorbească despre Landromat, despre spălarea celor 22 de miliarde printr-o bancă din Moldova, bani proveniţi din Rusia. În momentul în care s-au făcut anumite acţiuni concrete în ceea ce priveşte persoanele implicate în acest caz şi în momentul în care acest subiect a căpătat notorietate internaţională, au început şi presiunile. Anumite persoane din Federaţia Rusă, direct interesate de acest caz, au încercat să determine guvernarea din Moldova să intervină pentru blocarea acestei anchete. Au fost, de asemenea, presiuni foarte directe asupra unor deputaţi în momentul în care se votau acele legi privind securizarea sistemului bancar, pentru că asta a însemnat inclusiv blocarea activităţii unor grupări din Federaţia Rusă care utilizau sistemul nostru bancar în scopuri ilicite. Presiunile s-au intensificat şi după ce a fost pusă în discuţie legea anti propagandă, precum şi alte iniţiative.

- Câte cereri au făcut ruşii în adresa INTERPOL pe numele Dvs?

- Multe, nu mai ştiu exact. Dar cred că doar într-un an au fost aproximativ 20, asta ca să înţelegeţi mai bine caracterul abuziv al acestei acţiuni de hărţuire. Şi vedeți de câtă imaginație au avut nevoie ca să inventeze atâtea fapte diferite. Nu a mers o acuzaţie, au căutat alta şi tot aşa, până ce au văzut că Interpol le tot respinge pe motiv că sunt acţiuni de hărţuire politică. Apoi au obţinut acele decizii judecătoreşti în speraţa că vor fi mai convingători la Interpol, dar şi acestea au fost respinse pe acelaşi motiv, că reprezintă presiune politică. Sunt şi alţi colegi, din Guvern sau Parlament, care au fost vizaţi în astfel de acţiuni de hărţuire politică, unii dintre ei, la fel, cu nenumărate solicitări trimise către Interpol, care însă le-a respins și pe acelea.

- Unii sunt de părere că acestea nu sunt decât reglările Dvs personale cu Federaţia Rusă, care în consecinţă deteriorează relaţiile bilaterale dintre Chişinău şi Moscova. Ce aveţi de spus?

- De foarte multe ori în presă s-a scris, uneori în mod exagerat, despre relaţiile mele cu persoane influente din Federaţia Rusă. Eu am avut şi am prieteni acolo, relaţia mea cu ei nu s-a schimbat, dar chiar dacă sunt persoane influente, nu le-am cerut niciodată să intervină pentru a opri aceste abuzuri. Cum spuneam, presiunile şi şantajul asupra mea au început în momentul în care autorităţile au făcut publice detalii din dosarul Landromat. Iar aici nu merg pe presupuneri. Am fost contactat în acea perioadă de anumite persoane de la Moscova care mi-au spus foarte clar ce urmează dacă acest subiect nu este închis şi s-a venit cu o listă de solicitări, inclusiv să fie stopată ancheta în cazul Landromat, solicitări care nu au fost satisfăcute de către mine. A urmat exact hărţuirea promisă, dar nu am făcut mare caz câtă vreme a fost vorba de mine, însă când s-a trecut la presiuni asupra oficialilor guvernamentali şi parlamentari, deja problema a devenit mai complexă. La asta s-au adăugat şi alte acţiuni ale guvernării pe care cei din Federaţia Rusă, probabil instigaţi şi de partidele pe care le susţin în Republica Moldova, au încercat să le blocheze prin aceste presiuni asupra oficialilor. Deci nu vorbim de nici un fel de conflict personal. Eu, până să fiu lider al Partidului Democrat şi să coordonez activitatea politică a Coaliţiei, nu am avut conflicte cu cei din Federaţia Rusă. Dimpotrivă, am avut o relaţie echilibrată, chiar dacă de unii eram acuzat în mod fals că încerc să scot Moldova de pe calea proeuropeană, în parteneriat cu ruşii. Astăzi toată lumea poate judeca după acţiunile mele şi înţelege cât de false au fost acele acuzaţii. Ca şi altele, de altfel. Și dacă vreți să aveți o mai mare claritate cu ce instrumente mediatice camuflate lucrează mai nou Moscova, vă recomand să analizați care sunt cele două televiziuni așa-zis pro europene, pe care le folosesc. Sunt televiziuni care, pe de o parte cer finanțări europene, pe de altă parte activează în aceste scheme de hărțuire politică derulate de serviciile secrete ruse. Cred că anul electoral ne va aduce multă claritate și în privința unor persoane care activează în interesul acestor servicii. Ele își ascund tot mai greu activitățile, urechiușele deja sunt la vedere.

- Dosarul este pornit în baza unui denunţ al lui Renato Usatîi. Era el un pericol în 2014 pentru Dvs? Ce credeţi despre faptul că evită să vorbească despre denunţul său? Rogozin a avut vreun rol în intentarea acestui dosar?

- Un rol tare bun al presei este că furnizează o arhivă extraordionară a evenimentelor. Dacă citiţi presa din acea perioadă, o să vedeţi câte articole cu acuzaţii la adresa mea erau: că Usatîi ar fi fost proiectul meu politic, că eu sunt în spatele a tot ce face el şi altele. Eu nu ştiu exact ce denunţ a făcut, nu am primit nimic oficial din acel dosar fabricat politic la Moscova, dar nici nu mă preocupă. Ei siguri îl ascund, deoarece înţeleg cât de evidentă e făcătura lor.

- Veacelav Platon a depus un denunţ la Bucureşti. Ce ne puteţi spune despre soarta acelui proces penal? Există un dosar penal?

- Autorităţile de la Bucureşti au spus foarte clar că nu există un dosar pe numele meu. Am primit şi eu oficial acest răspuns. Dar dacă Platon vă făcea dvs. acel denunţ, era acelaşi lucru ca şi în cazul meu, se făcea o verificare a faptelor expuse, deoarece este o obligaţie legală. Dacă se constată că faptele semnalate sunt reale şi sunt de competenţa autorităţilor române, se merge mai departe, dacă nu, se închide subiectul. Dincolo de faptul că e un denunţ bazat pe mincuni, el cu siguranţă nu are nici o legătură cu România şi avocaţii denunţătorului ştiu bine că nu va avea nici o finalitate acest dosar. Însă scopul lui a fost strict pentru show mediatic, să poată spune că eu aş avea dosar în Romania, să forțeze o investigație acolo. Lucruri slabe, cu care aceşti indivizi se ocupă de ani de zile, în speranţa că mă vor emoţiona. Nu mă emoţionează, ci mă mobilizează. Vă amintiţi şi acea plângere pe care mi-a făcut-o în România un personaj de la Jurnal Tv, care a depus denunţul ca mai apoi să-i mintă pe oameni că sunt investigat în România. Ce s-a ales şi din acea poveste? Nimic. Ei fac denunţuri ca să aibă din ce face ştiri negative despre mine, că în atâţia ani deja au epuizat subiectele. Pot să vă dau însă o informație nouă și interesantă pe aceasta temă. Chiar cu puțin timp în urmă, câțiva reprezentanți ai FSB au mimat o deplasare de serviciu în Ungaria, Bulgaria și România pe o temă anume. În realitate însă, când au ajuns la București au stat 3 zile, în loc de una cât era planificat, au participat la mai multe întâlniri aranjate de Usatîi prin rudele și cunoștințele lui, în speranța că vor putea penetra sistemul juridic românesc și forța un dosar pe numele meu. Cred însă că România este la un nivel în care serviciile secrete ruse nu pot avea succes cu astfel de încercări de hărțuire politică, cu astfel de farse.

Toate acestea s-au întâmplat după ce Interpol a refuzat în mod repetat solicitările abuzive ale Moscovei împotriva mea. Se încearcă variante noi de hărțuire, deci vorbim de o acțiune disperată a serviciilor speciale ruse.

- Că tot am vorbit de Usatîi, ce se întâmplă de fapt la Bălţi. Primarul vă acuză că le-aţi pornit dosare penale consilierilor săi pentru a-i lua Primăria. Sunteţi implicat în evenimentele de acolo?

- Acolo sunt nişte probleme de administrare şi unii încearcă să mute atenţia de la ele. Trebuia găsit cineva spre care să se îndrepte atenţia locuitorilor ca să nu se vadă incompetenţa unor conducători de acolo. Înţeleg că totul a pornit de la faptul că Guvernul a intervenit să ajute la curăţarea gunoiului în perioada sărbătorilor, la solicitarea scrisă a autorităţilor din Bălți. Eu consider că Guvernul a procedat corect. La fel a făcut şi în Chişinău când a fost o criză asemănătoare, la fel trebuie să facă şi în alte localităţi dacă vor apărea probleme. E foarte bine că nu au lăsat oamenii să sărbătorească cu oraşul plin de gunoi. Mai departe, e treaba autorităţilor din Bălţi să se ocupe de oraş. Guvernul a intervenit strict pe acea situaţie de criză, nu are de gând să se ocupe de administrarea oraşului şi nu e treaba lui.

Referitor la acele acuzaţii de care spuneţi, PDM se delimitează categoric de acestea şi de toată situaţia de la Bălţi. Nu dorim în nici un fel să ne lăsăm atraşi într-o situaţie politică şi aministrativă locală de criză. Considerăm că cei de acolo trebuie să-şi lămurească singuri situaţia şi nici o altă autoritate centrală nu trebuie să intervină acolo, în mod special nu trebuie să existe abuzuri asupra celor de acolo. Am văzut că s-a decis să fie un referendum. E o decizie a consilierilor care trebuie respectată, este dreptul lor politic, este o acţiune care vizează strict conlucrarea dintre autorităţile de acolo și locuitori. Până la urmă, important este ca rezultatul tuturor acestor demersuri să fie finalizarea crizei şi buna administrare a oraşului.

- Revenind puţin la Rusia, a apărut informaţia că Duma de Stat intenţionează să voteze o rezoluţie de condamnare a legii antipropagandă iniţiată de PDM în Moldova. Care credeţi că vor fi efectele acestei rezoluţii?

- Ne-am bucura ca Duma să ia mai întâi în discuţie campaniile agresive de manipulare promovate de mai multe televiziuni din Rusia, în care Moldova este prezentată umilitor, moldovenii sunt făcuţi în toate felurile, iar ceea ce se întâmplă în ţara noastră este prezentat prin lungi reportaje pline de minciuni. Ne-am fi dorit, de asemenea, ca Duma să ia în discuţie modul abuziv în care FSB şi alte instituţii ale statului acţionează împotriva Republicii Moldova şi a oficialilor noştri. Ce fel de dezvoltare a relaţiilor noastre strategice avem atunci când oficialii noştri sunt hărţuiţi, când se trimit zeci de solicitări către Interpol ca oficiali sau oameni politici de la noi să fie hărţuiţi politic? Ar trebui să fie luate în discuţie nenumăratele noastre plângeri oficiale adresate Federaţiei Ruse, cu cazuri foarte concrete, legate de aceste abuzuri. În realitate însă, avem de-a face cu o implicare tot mai evidentă a unor entităţi din Federaţia Rusă în activitatea politică din țara noastră, chiar și prin inițiativa de care pomeneați.

- Vă referiţi inclusiv la o posibilă implicare politică a Rusiei în activitatea electorală din acest an, din Moldova?

- Atunci când ai partide de stânga care nici măcar nu se ascund că au susţinere de la Moscova, inclusiv logistică, mediatică şi de alte feluri, când ai un partid în opoziţia de dreapta cu legături foarte clare cu oameni care acţionează pentru serviciile secrete ruse şi care, deşi nu mai are un scor prea mare, are misiunea clară de a ţine dreapta divizată şi a împiedica o nouă coaliţie pro europeană după alegeri, atunci când la noi în ţară vin tot mai multe persoane din Federaţia Rusă cunoscute pentru activitatea lor propagandistică şi nocivă, implicate în trecut abuziv şi în campanii electorale din alte ţări democratice, nu cred că mai sunt necesare multe exemple şi comentarii. Avem încercări tot mai evidente de implicare a unor entităţi din Federaţia Rusă în campania electorală care urmează să aibă loc în Republica Moldova, documentăm toate aceste cazuri, suntem extrem de atenţi la ceea ce se întâmplă. Am sesizat şi vom sesiza în continuare instituţiile statului în legătură cu aceste semnale periculoase, dar şi instituţiile internaţionale. Nu avem de gând să stăm cu mâinile în sân, să ne punem întrebări după ce alegerile au avut deja loc. Vom interveni la timp şi nu vom permite ca cineva din afara ţării să se implice în campania electorală, nici direct, nici indirect, prin diferite modalităţi de şantaj şi presiune asupra statului sau a politicului. Alegerile trebuie să fie libere, democratice şi să aibă loc în Moldova, să reflecte opinia cetăţenilor noştri, inclusiv a celor plecaţi peste hotare, dar nu opinia unor grupări de interese sau a altui stat.

- Revenim la actualitate, la Chişinău. Noii miniştri – le-aţi garantat că vor rămâne până la sfârşitul mandatului acestui Guvern sau au un termen pentru a-şi proba competenţa?

- PDM nu dă astfel de garanţii nimănui. Garanţia rămânerii în funcţie este dată de rezultatele care se obţin. Miniştrii ştiu bine asta. În primăvară vom evalua din nou activitatea fiecărui minister şi nu este exclusă o nouă remaniere, deşi sper să nu fie cazul. Cred că două-trei luni sunt suficiente să se vadă dacă drumul pe care merge un minister este cel corect sau dacă ministrul, de exemplu, se ocupă mai mult de politică sau imagine personală, în loc să livreze rezultate concrete oamenilor. Nimeni nu va rămâne în funcţie doar pentru că în trei luni încă nu a apucat să demonstreze ce poate, cred că e un termen suficient pentru a demonstra că merge pe direcţia rezultatelor concrete. Suntem oameni, putem greși, însă mai bine ne asumăm la timp dacă ceva nu merge, decât să persistăm în greşeală. Facem periodic sondaje de opinie, avem zilnic întâlniri cu cetățenii și vom vedea ce din activitatea Guvernului ajunge la ei și ce nu. Eu cred că noua echipă guvernamentală este o formulă foarte potrivită pentru priorităţile ţării, este formula gurvernamentală cu cea mai puternică expertiză profesională din ultimii ani.

- Au fost analişti sau jurnaliști care au comentat că nu e chiar aşa tehnocrată echipa nouă guvernamentală, unii miniștri au legături politice în trecut.

- Fără a face o comparație, doar ca exemplu apropo de subiect, vă recomand să vă uitaţi la Guvernul Cioloş, de exemplu, din România, pe care toată lumea l-a catalogat drept guvern technocrat. Între membrii acelui guvern technocrat erau mai mulţi care au făcut parte anterior din partide, chiar vicepremierii, dar şi unii miniştri, care au mai deţinut şi portofolii în Guvern, dar care aveau abilităţi profesionale apreciate de societate. Am văzut că unii în Moldova consideră că un ministru nu e technocrat pentru că a dat cândva like unei postări a cuiva din PDM sau a făcut share la o postare a premierului. Asta e ipocrizie. Dincolo însă de aceste aprecieri, care ascund mai mult frustrări, cred că un ministru îşi dovedeşte independenţa şi calităţile prin modul în care va munci şi rezultatele pe care le va da cetăţenilor. Iar aceste rezultate se măsoară în voturi concrete din partea oamenilor, nu în like-uri pe rețelele de socializare.

Vreau, însă, să fie clar că responsabil de actul guvernării este PDM, nu doar ministrul propus de noi sau de colegii de coaliție. De aceea, vom avea discuţii permanente cu colegii care ne reprezintă în Guvern şi Parlament, atât pe platforma PDM sau PPE, cât şi pe platforma Coaliţiei. Faptul că un ministru nu este membru de partid, nu înseamnă că nu trebuie să asculte şi solicitările cetăţenilor transmise prin intermediul colegilor de partid care interacţionează zi de zi în teritoriu cu ei. Partidele coaliţiei vor fi evaluate de către cetăţeni prin prisma rezultatelor fiecărui minister sau deputat, indiferent dacă este sau nu afiliat politic. Fiind un an electoral, am stabilit să facem în aşa fel încât Guvernul să se concentreze cât mai bine pe activitatea sa şi să stea departe de luptele şi dezbaterile politice care vor avea loc, să-şi vadă de misiunea sa de a obţine rezultate concrete pentru toţi moldovenii, indiferent de opţiunea lor politică sau locul unde se află, în ţară sau peste hotare.

- Am intrat în an electoral. De regulă, în astfel de perioade se încing luptele politice. La ce să ne aşteptăm? Cine este principalul inamic politic al PDM?

- PDM va veni cu o abordare electorală nouă, care nu este orientată în nici un fel spre războaie politice, spre lupta cu alte partide, ci spre o competiţie cu sine însuşi, cu capacitatea de a se apropia tot mai mult de cetățeni și a-i ajuta. Este o abordare pragmatică și cu un obiectiv foarte clar asumat. Principalul inamic al PDM este reprezentat de problemele din ţară, acumulate în ani şi ani de instabilitate politică, coaliţii complicate, orgolii, luptă pentru putere, probleme acumulate inclusiv de reprezentanţi ai partidelor care sunt astăzi în opoziţie, dar nu cu mult timp în urmă au fost la putere. Noi cu asta trebuie să ne luptăm ca partid, să rezolvăm problemele care sunt, să îi impulsionăm pe colegii din Guvern şi Parlament să acţioneze activ pe acesată direcţie. Curând vom relua şedinţele săptămânale la partid şi voi veni în faţa colegilor cu un plan care are exact aceste direcţii privind anul electoral. Deci, de la PDM să vă aşteptaţi la o implicare puternică în rezolvarea problemelor cu care se confruntă ţara, la mai puţină polemică politică, la evitarea războaielor politice. Vom reacţiona doar punctual atunci când vom considera necesar să punctăm public anumite acuzaţii false la adresa noastră, ne vom apăra colegii atacaţi pe nedrept. Partidul nostru este format dintr-o echipă unită şi puternică.

- Fruntaşii PD au declarat că partidul e dispus să facă alianţe post electorale doar cu partidele de dreapta. Dar dacă ei nu vă vor, cum îi veţi face să vă vrea? Mizaţi pe partenerii externi care ar putea apropia PAS-ul de PDM?

- Ne-am precizat foarte clar poziţia, am votat-o inclusiv în Consiliul Politic Naţional. PDM va continua şi după alegeri calea europeană de dezvoltare, cu partidele de dreapta care vor dori asta. Nu vrem să comentăm sau să polemizăm pe seama declaraţiilor pur electorale ale unor partide de dreapta din opoziție, care au mesaje doar despre ce nu vor face, fără însă a le spune oamenilor ce vor face pentru ei. Credem că aceste discuţii trebuie să fie reluate după alegeri, poziţia noatră strategică rămâne fermă pe linia votată de către Consiliul Politic.

- Spuneaţi anterior într-un interviu că, dacă Igor Dodon va face încălcări grave, ar putea fi suspendat. Iata că a încalcat de cel puţin trei ori Constituția. Este acest lucru un motiv pentru a-l suspenda odată şi pentru totdeauna, fie prim impeachment, fie prin tragerea raspundere penală, lucru cerut şi de CCM?

- Dacă ar fi existat un dialog politic între partidele de dreapta, fie că sunt în opoziţie sau la guvernare, cred că acest subiect s-ar fi putut aborda într-un mod interesant. Însă pe dreapta sunt războaie şi e neîncredere, dezbinare totală. Juriştii noştri de la partid au analizat atât recomandările CC, cât şi acţiunile preşedintelui. Suntem în discuţii şi cu jurişti din afara partidului, este un subiect la care se lucrează minuţios. Atât pot să vă spun la acest moment. Ultima analiză sociologică arată că, dacă s-ar încerca acum suspendarea preşedintelui, mai ales dacă nu ar fi suficient pregătită juridic şi politic, ar duce la o mai mare legitimare a lui, nu la suspendarea din funcţie. Şi ghiciţi cine ar fi acuzatul de serviciu în acest caz? Desigur că Plahotniuc ar fi. Oponenţii ar spune că eu am vrut acest referendum ca să-l ajut pe Igor Dodon să crească. Tema suspendării rămâne însă deschisă, mai ales în condiţiile în care preşedintele îşi continuă această atitudine de nerespectare a prevederilor Constituţiei.

- Andrian Candu a recunoscut într-un interviu pentru Moldova1 că Dvs v-aţi implicat în discuţiile care au avut loc înaintea semnării celor patru acorduri cu Tiraspolul. Aţi „negociat” cu Guşan?

- Aceste negocieri au avut la bază interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, iar sarcina noastră politică, dar și a Guvernului, a fost să ajungem la un rezultat pozitiv, să facem în sfârșit pași concreți spre rezolvarea unor probleme despre care se discută deja de ani de zile fără rezultat.

Am sprijinit politic negocierile, am ajutat echipa de negociatori, dar orice succes este al Republicii Moldova în final şi, în special, al acelor cetăţeni care vor avea beneficii de pe urma acestor acorduri.

- Apropo de vectorul extern, ne-am asumat parcursul European în 2009, dar nu avem nici astăzi – în 2018 -  o persepctivă clară de integrare europeană. Să fie oare Unirea cu România, o cale mai scurtă pentru integrarea în UE?

- Faptul că nu avem o perspectivă clară încă de integrare în UE cred că ţine de altceva, nu de aspectele menţionate de dvs. În primul rând, de clasa politică, pentru că am fi putut avansa mai rapid dacă nu am fi stat în războaie politice interminabile şi în acele perioade de instabilitate, perioade pentru care personal am prezentat şi prezint din nou scuze cetăţenilor, că au asistat şi au fost afectaţi de toate aceste războaie politice. Dacă acum acordăm importanţa cuvenită stabilităţii în ţară se datorează inclusiv lucrurilor pe care le-am învăţat din greşelile făcute în trecut, reproșurilor primite justificat de la oameni. Cred că ultimii doi ani au arătat o schimbare evidentă a modului în care activăm în acest sens, fără scandaluri politice şi mize false. Toată clasa politică trebuie să-şi asume această responsabilitate pentru acea instabilitate politică de lungă durată din trecut, iar în viitor acesta să nu mai fie factorul prin care partidele îşi reglează neînţelegerile. Apoi, motivul pentru care nu avem încă o perspectivă clară de integrare în UE ţine şi de strategia Uniunii privind extinderea, în general. Acest lucru nu înseamnă însă că Moldova nu are o perspectivă de integrare. În realitate, pe noi, până la integrarea europeană efectivă, trebuie să ne preocupe ca Republica Moldova măcar să ajungă la standardele minime ale unei ţări membre UE. Apoi, putem să cerem activ şi demararea procesului de integrare şi sunt sigur că vom fi auziţi. Deci avem treabă multă mai întâi acasă.

- Cât de bine, în opinia Dvs, îşi fac treaba instituţiile responsabile de lupta cu corupţia (PA şi CNA)? Dar Justiţia?

- Aş defini mai degrabă ca fiind o activitate a unor instituţii aflate în tranziţie, aşa cum sunt de altfel şi celelalte instituţii ale statului. Cred însă că e nevoie de mult mai multă incisivitate, în special în ceea ce priveşte grupările infracţionale care stau de fapt la baza domeniilor cele mai corupte. Nu e suficient să arestezi doar şeful unei instituţii care a comis acte de corupție, pentru că gruparea infracţională se poate reface. Trebuie eliminată toată schema. Oamenii aşteaptă ca aceste domenii corupte să fie destructurate şi la bază, acolo unde uneori se construieşte fenomenul corupţional, acolo unde se scot direct din buzunarul oamenilor zi de zi bani pentru servicii care ar trebui să le fie asigurate gratuit. Am spus cândva de nevoia unei terapii de șoc. Păi iată, în domeniul corupției chiar e nevoie de asta, trebuie ca instituțiile responsabile să intre în forță în acest subiect, să lase timiditatea la o parte. Știm cu toții cum era înainte în Moldova, nimeni nu îndrăznea acum 3-4 ani sau înainte să se atingă de funcționarii de rang înalt. Acum deja avem zeci de astfel de cazuri doar în ultimii doi ani, inclusiv condamnări. Deci se pot face pași, numai că trebuie unii mai hotărâți și mai rapizi.

PDM va face demersurile politice necesare pentru ca lupta cu corupția să fie impulsionată, iar cetățenii să ajungă să simtă direct acest lucru prin eliminarea abuzurilor pe care unii funcționari ai statului le fac asupra lor. Deja atât noi ca partid, cât și reprezentanți ai noștri din instituții am transmis mai multe sesizări instituțiilor anticorupție, cu fapte semnalate de cetățeni sau descoperite de noi. Vom urmări modul în care sunt soluționate.

- Aţi citit raportul Kroll-2? Din sinteza lui se înţelege că Shor rămâne principalul figurant. Toată lumea acuză că dosarul lui este tergiversat. Până la urmă, credeţi că ar trebui să facă puşcărie?

Am citit parţial din ce a apărut în presă, însă nu e important dacă eu l-am citit, important este să-l citească factorii responsabili şi să acţioneze. Toţi cei care sunt sau vor fi găsiţi vinovaţi trebuie să răspundă şi noi, ca guvernare, prin pârghiile politice şi legale pe care le avem, vom insista ca acest lucru să se întâmple.

- Dacă PD va rămâne la guvernare după alegerile din 2018, vă gândiţi să preluaţi atunci funcţia de premier?

- Nu am astfel de planuri, nu doar în ceea ce priveşte funcţia de premier, dar nici referitor la alte funcţii. Preocuparea mea este ca din funcţia pe care o deţin să sprijin cu tot ce pot buna guvernare şi dezvoltare a ţării, dar îmi doresc să contribui şi la o schimbare a modului în care se face politică, o schimbare de atitudine a politicienilor faţă de cetăţeni şi o mai mare apropiere de ei şi de rezolvarea problemelor pe care le au. Asta ar trebuie să facă politicienii, nu să facă turul televiziunilor sau să-și numere like-urile pe Facebook.

- Care este povestea mutării PDM în sediul nou? Au fost fel de fel de speculaţii. Nu e cam mare şi costisitor pentru un partid?

- De mai mult timp căutăm un sediu în care să ne mutăm, au fost mai multe opţiuni, până la urmă ne-am oprit la asta. Partidul s-a extins în ultimii ani, avem mult mai mulţi primari, departamente noi, oameni noi, era nevoie de săli de întruniri funcţionale, unde să ne putem desfăşura activităţile, să nu mai stăm împrăştiaţi prin sedii diferite, să nu mai închiriem săli în tot felul de locuri când avem întruniri cu colegii din teritoriu. PDM va funcționa în câteva spații din această clădire, alte încăperi sunt sau vor fi închiriate de terţi.

- Şi cum, vă despărţiţi de brandul GBC?

- Iată la asta nu m-am gândit până acum. Uneori îmi lipseşte activitatea în business, prezenţa în clădirea GBC îmi dădea senzaţia că nu am plecat din acest domeniu. Aici însă mă voi simţi mai implicat ca oricând în politică, mai ales că toate activităţile majore ale partidului se vor desfăşura aici. Cred că e un pas nou, necesar, inclusiv pentru colegii din PDM, să fim în sfârșit toți în acelaşi loc, mai aproape unii de alţii. Am creat condiţii de lucru şi pentru cei care vin temporar aici, inclusiv pentru mass media, un loc mai funcţional, să nu mai fie situaţiile neplăcute pe care le aveam în spațiul în care am activat. La fel, condiţii pentru cetăţenii care vin în audienţă, pentru invitaţi şi aşa mai departe.

Interviu realizat de

DESCHIDE.MD

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Alexandru Oleinic – Comunicațiile și coridoarele comerciale, testul real al...

Unul din consilierii lui Trump: Ucraina trebuie să se concentreze...

Politik.LIVE cu Nicolae Ciubuc și Alexandru Trubca

Expert: Proiectele de legi legat de atribuțiile SIS sunt periculoase,...

”Războiul s-a început  dintr-o livadă cu meri din Moldova” –...

Are sau nu soluții Ministerul Agriculturii pentru fermierii moldoveni? Interviu...