Sectorul vitivinicol din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă dificilă, iar lipsa finanțării ar putea costa țara ani importanți în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, avertizează că Moldova pierde timp prețios pentru extinderea și reînnoirea plantațiilor de viță-de-vie.

Potrivit ministrului, situația din 2025 arată un dezechilibru major între plantările noi și defrișările de vii. La fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate aproximativ șapte hectare. Osmochescu susține că problema este legată în mare parte de lipsa predictibilității financiare. Un viticultor are nevoie de aproximativ 12 luni pentru a pregăti procesul de plantare – de la procurarea materialului săditor până la pregătirea terenului și plantarea efectivă.

„Dacă nu ai o finanțare adecvată, tu nu poți să o faci”, a explicat ministrul la TVR Moldova.

În aceste condiții, Osmochescu avertizează că anul 2026 riscă să fie pierdut din perspectiva extinderii și reînnoirii plantațiilor viticole, dacă autoritățile nu identifică rapid resurse financiare pentru sector.

„Pentru noi, 2026 este, practic, pierdut din perspectiva aceasta dacă nu găsim resurse financiare”, a declarat ministrul, explicând că deciziile luate acum se vor vedea efectiv în plantații abia peste un an.

Ministrul susține că Moldova ar avea nevoie de cel puțin trei ani de atenție și finanțare consistentă pentru sectorul vitivinicol, astfel încât industria să ajungă într-o poziție mai solidă înaintea aderării la UE.

O altă problemă ridicată de Osmochescu ține de regulile europene. Potrivit ministrului, după aderarea Republicii Moldova la UE, posibilitatea de a majora suprafețele cultivate cu viță-de-vie va fi limitată, iar marja de creștere ar fi de aproximativ 1%. El a dat exemplul României, care s-a confruntat cu reguli similare în procesul de integrare europeană și a obținut o marjă mai mare, de aproximativ 3%.

„Noi nu avem marja aceea de discreție de a crește încă cu un procent”, a spus Osmochescu, subliniind că suprafețele existente la momentul aderării vor avea o importanță majoră.

În prezent, Republica Moldova are aproximativ 109.000 de hectare plantate cu viță-de-vie, potrivit datelor prezentate de ministru. 4.700 de hectare cu soiuri care nu pot fi folosite pentru vinificație în UE. Ministrul a atras atenția și asupra unor plantații cu soiuri precum Isabella și Lidia, care ocupă aproximativ 4.700 de hectare. Aceste soiuri nu sunt interzise pentru cultivare, însă nu sunt acceptate în Uniunea Europeană pentru producția de vinuri, ceea ce pune presiune suplimentară pe strategia pe termen lung a sectorului.

În opinia lui Osmochescu, Republica Moldova trebuie să decidă din timp ce tip de viticultură vrea să dezvolte și să orienteze investițiile către plantații și soiuri care vor putea fi competitive și după aderarea la UE.

Osmochescu a calificat sectorul vitivinicol drept una dintre „mândriile naționale” ale Republicii Moldova, dar avertizează că poziția sa poate fi slăbită dacă investițiile sunt amânate. În același timp, sectorul beneficiază deja de mecanisme de sprijin și programe de investiții. AIPA a discutat recent cu producătorii despre finanțarea investițiilor pentru următorii cinci ani, în cadrul Programului strategic al politicii agricole 2026–2030.

Totodată, Guvernul a aprobat în iunie inițierea proiectului „Livada Moldovei II”, în valoare de 150 de milioane de euro, destinat modernizării sectorului agroalimentar, inclusiv viticulturii. Aproximativ 135 de milioane de euro din această sumă sunt prevăzute pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE