Planul de Creștere al UE pune presiune pe Guvern – Ce reforme întârzie la Chișinău

Republica Moldova a îndeplinit 18 dintre cele 20 de măsuri prevăzute pentru prima jumătate a anului 2026 în cadrul Agendei de reforme aferente Planului de Creștere al Uniunii Europene. Două condiții au rămas însă restante: punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și completarea colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru măsurile raportate drept realizate, autoritățile au solicitat o nouă tranșă de 191,5 milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 157 de milioane de euro ar urma să fie transferate efectiv după evaluarea Comisiei Europene, în timp ce diferența a fost deja acordată sub formă de prefinanțare.

Evaluarea Comisiei Europene urmează să stabilească dacă toate condițiile raportate de autoritățile de la Chișinău sunt într-adevăr îndeplinite și dacă Republica Moldova poate primi banii aferenți jaloanelor realizate.

Linia Vulcănești–Chișinău, una dintre restanțe

Una dintre cele două măsuri restante este funcționalizarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău. În Agenda de reforme, termenul inițial pentru realizarea acestui obiectiv era sfârșitul anului 2025.

Jalonul este încadrat în Categoria 1 și are o valoare brută de aproximativ 15,48 milioane de euro.

Condiția europeană nu se referă însă doar la finalizarea lucrărilor de construcție. Linia trebuie să fie pusă efectiv în funcțiune și să opereze în conformitate cu toate cerințele prevăzute în cadrul mecanismului european.

Deși lucrările de construcție au fost declarate finalizate în această vară, punerea în exploatare comercială a fost amânată după identificarea unei defecțiuni la un transformator de curent din Stația Electrică Chișinău.

Ministerul Energiei a anunțat în august că echipamentul a fost trimis în Spania, la fabrica producătorului, pentru reparații și testări.

Astfel, una dintre cele mai importante investiții destinate consolidării securității energetice a Republicii Moldova rămâne, din perspectiva condiționalității europene, nefinalizată până la îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și operaționale.

CSM nu a completat încă toate colegiile

A doua restanță ține de sistemul judiciar și se referă la funcționarea deplină a colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Agenda de reforme prevede ca toți membrii acestor structuri să fie numiți și să fi trecut procedurile de evaluare externă.

La momentul raportării din vară, Colegiul disciplinar al CSM avea cinci dintre cei șapte membri necesari pentru funcționarea sa deplină.

Această condiție este încadrată în Categoria 3 și are o valoare brută de aproximativ 7,74 milioane de euro.

Împreună, cele două condiții restante au o valoare brută de aproximativ 23,2 milioane de euro, calculată în funcție de categoriile financiare stabilite în Agenda de reforme.

Valoarea care ar putea fi efectiv reținută dintr-o tranșă nu este însă identică în mod automat cu această sumă, deoarece mecanismul financiar include și prefinanțări acordate anterior.

Semestrul II vine cu 40 de măsuri

Presiunea asupra autorităților crește în a doua jumătate a anului. Pentru acest interval sunt prevăzute 40 de măsuri, inclusiv cele două restanțe din prima parte a anului.

Dintre acestea, nouă au fost clasificate de Guvern drept măsuri cu risc ridicat de întârziere.

Valoarea brută a condițiilor aferente semestrului al doilea este estimată la aproximativ 464,4 milioane de euro. În cazul îndeplinirii angajamentelor, Guvernul estimează că suma care ar putea fi debursată efectiv ar ajunge la aproximativ 380,8 milioane de euro.

Una dintre reformele importante aflate pe această listă este reorganizarea Căii Ferate din Moldova.

CFM trebuie împărțită în două companii

Până la sfârșitul lunii decembrie 2026, autoritățile trebuie să reorganizeze CFM în două societăți pe acțiuni.

Una dintre entități urmează să fie responsabilă de infrastructura feroviară, iar cealaltă de transportul de pasageri și marfă.

Reforma presupune nu doar adoptarea unor modificări juridice, ci și separarea financiar-contabilă a activităților, repartizarea personalului și aprobarea planurilor de dezvoltare pentru cele două entități.

Și acest jalon este încadrat în Categoria 1, cu o valoare brută de aproximativ 15,48 milioane de euro.

La mijlocul lunii septembrie, reforma se afla însă încă în etapa legislativă. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul privind reorganizarea întreprinderii.

Autoritățile trebuie, prin urmare, să parcurgă în continuare etapele necesare pentru ca reorganizarea să fie efectiv realizată până la termenul stabilit în cadrul Planului de Creștere.

În cazul CFM, cele 300 de milioane de lei prevăzute în buget pentru infrastructura feroviară și serviciile de pasageri nu constituie o condiție separată de plată în cadrul Planului de Creștere. Condiția europeană vizează reorganizarea efectivă a companiei, în timp ce ritmul utilizării banilor bugetari reprezintă o chestiune distinctă.

Digitalizarea și întreprinderile de stat, printre reformele cu risc

Pe lista măsurilor considerate cu risc ridicat se află și lichidarea a zece întreprinderi de stat. Totodată, autoritățile trebuie să asigure recunoașterea și alinierea semnăturilor electronice la sistemul european, să avanseze cu digitalizarea sectorului medical și să creeze sistemul de monitorizare a stocurilor de medicamente.

O altă măsură vizează migrarea tuturor declarațiilor de avere și interese în noul sistem „e-Integritate”.

Și reforma justiției vine cu obiective măsurabile pentru sfârșitul anului. Guvernul și-a asumat reducerea cu 40% a duratei de examinare a dosarelor de corupție, în raport cu nivelul înregistrat în 2024.

Potrivit datelor incluse în Agenda de reforme, timpul mediu de soluționare a unui dosar de corupție la Judecătoria Chișinău depășea în 2024 nivelul de 775 de zile.

Bunurile confiscate ar urma să fie reutilizate în scop social

O altă condiție pentru 2026 se referă la modul în care sunt utilizate bunurile confiscate. Autoritățile trebuie să introducă un mecanism prin care cel puțin 20% dintre activele recuperate în anul precedent să fie reutilizate în scopuri sociale sau de interes public. Măsura trebuie realizată până în decembrie 2026 și face parte din seria reformelor prin care autoritățile încearcă să demonstreze rezultate concrete în domeniul recuperării și valorificării activelor.

Comisia Europeană urmează să evalueze măsurile

Comisia Europeană a transmis pe 24 septembrie că următoarele luni sunt importante pentru realizarea jaloanelor asumate de Republica Moldova.

În perioada următoare este așteptată evaluarea formală a măsurilor care aveau termen până în luna iunie. În funcție de concluziile evaluării, banii aferenți condițiilor considerate îndeplinite ar urma să fie transferați la începutul lunii octombrie.

Până în prezent, Republica Moldova a deblocat peste 500 de milioane de euro din mecanismul european.

Planul de Creștere pentru Republica Moldova prevede până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Documentul include 56 de reforme și 153 de măsuri, iar accesul la bani este condiționat de îndeplinirea jaloanelor asumate.

Pentru Chișinău, următoarele luni vor fi astfel decisive nu doar pentru obținerea următoarelor tranșe de finanțare, ci și pentru recuperarea celor două restanțe din prima jumătate a anului și realizarea reformelor care au fost deja identificate de Guvern drept având un risc ridicat de întârziere.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova ar putea primi o foaie de parcurs clară pentru...

Moldovenii se împrumută tot mai mult pentru locuințe – Creditele...

Chicu despre independența BNM: „Regulatorul trebuie să fie independent, dar...

Olga Ursu – Noua lege poate lăsa BNM cu mai...

Moldova liberalizează tranzacțiile valutare – Plafonul fără autorizarea BNM crește...

Primarul Nina Cereteu – Drochia negociază de peste un an...