Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, este pesimist în privința obținerii unui nou acord încheiat între țara noastră și Fondul Monetar Internațional. Și asta pentru că există mari rezerve din partea experților internaționali cu privire la stabilitatea bancară din R. Moldova, dar și mari incertitudini legislative legate de acționariat.
„Nu sunt şanse deocamdată. O să fie o încercare pe filiera diplomatică cumva să se intervină la FMI, dar FMI, fiind într-o situaţie proastă acum, se va abţine să răspundă la indicaţii politice, chiar dacă sunt venite şi de la Washington. Abordarea va fi foarte dură şi categorică faţă de Republica Moldova – au existat experienţe, care au deranjat foarte mult pe cei de la FMI.
Dar problema cea mare este că nimeni din echipa guvernamentală nu are experienţă necesară ca să ducă dialogul cu cei de la FMI. Sunt oameni, care au participat tangenţial, dar nu au fost negociatori. Doi: din agenda dialogului cu FMI primele poziţii sunt sectorul bancar şi finanţele publice, unde e dezastru foarte mare. Deocamdată nu am văzut semne de repornire în sectorul bancar. Dimpotrivă, am senzaţia că unora le-ar încurca un program cu FMI, pentru că asta le-ar impune anumite acţiuni, abordări vizavi de sectorul bancar”, a declarat Veaceslav Negruța pentru Radio Europa Liberă.
Fostul ministru a făcut referință și la cele trei bănci, care sunt în proces de lichidare: BEM, Banca Socială și Unibank, dar și la cele trei bănci, care sunt sub supravegherea specială a Băncii Naționale.
„Noi cunoaştem de trei bănci în lichidare, dar noi cunoaştem încă trei bănci aflate sub supraveghere specială, unde sunt aceleaşi probleme de transpartenţă a acţionariatului. Între timp apar noi tranzacţii neclare cu acţiuni din zone off-shore… Şi alt aspect e portofoliul de credite dubioase care se constată la aceste trei bănci supravegheate de BNM. Deci, problemele nu au fost rezolvate, ba mai mult sistemul e contaminat de cele trei bănci aflate în insolvabilitate.
Întrebarea către această guvern are este dacă are mandat politic de a intra în aceste negocieri cu FMI şi alţi parteneri. Sigur că ei sunt în căutarea unor resurse financiare pentru a supravieţui. Întrebarea este: Ce va prevala? - interesul unor grupuri, care dirijează procese şi sectoare financiare, sau agenda de reforme, agenda de europenizare a tot ce se cheamă Republica Moldova”, se întreabă retoric Veaceslav Negruța.
Ex-ministrul a mai atenționat că și alte obiective strategice ale țării se află în pericol, la fel cum sunt și băncile din țară. „Cunoaştem o listă de 13 active pe care statul o făcuse publică în 2013 - Poşta Moldovei, Calea Ferată, Modtelecom, RED-urile, Tutun CTC – ele urmau să se ducă după modelul BEM către aşa numiţi alţi investitori, aşa că ar putea să se întâmple ca o parte din banii scoşi anterior să se reîntoarcă în aceste întreprinderi.
Dar asta ar fi oricum o soluţie de scurtă durată, pentru că nu va da sustenabilitate sistemului economic, sistemului financiar de aici. Doar vor apărea alţi proprietari decât statul. Statul de altfel va pierde probabil. Va pierde dreptul de a fi proprietar, pe de altă parte preţul poate fi derizoriu”, susține ex-ministrul Finanțelor.
Veaceslav Negruța a afirmat că primul lucru pe care terbuia să-l facă noul Guvern este să vină cu un plan anti-criză pentru situația din R. Moldova. Și asta pentru că resursele din exterior încetează să mai parvină, iar miza este deocamdată pe resursele financiare din interior. În acest sens, ar urma revizuirea cheltuielilor, dezicerea de unele proiecte și relansarea dialogului cu partenerii de dezvoltare.