Un nou scandal zguduie Guvernul Tofan – Prevederea din politica fiscală pentru 2027 care ridică semne de întrebare privind impozitarea moștenirilor diasporei

O prevedere a politicii fiscale pentru 2027 a declanșat un nou scandal în jurul Guvernului condus de Vasile Tofan. În centrul controversei se află o interpretare privind impozitarea patrimoniului primit prin donație sau moștenire de către nerezidenți, prevedere despre care criticii susțin că ar putea afecta inclusiv moldovenii stabiliți peste hotare.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, respinge însă această interpretare și afirmă că modificarea ar viza doar cetățenii străini, nu moldovenii din diaspora. Problema este că proiectul de lege folosește termenul „nerezidenți”, iar acesta are o semnificație fiscală distinctă de noțiunea de „cetățean străin”.

Ce scrie, de fapt, în proiect

Una dintre modificările propuse vizează articolul 71 din Codul fiscal, intitulat „Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova”.

Guvernul propune completarea acestui articol cu o nouă categorie:

„patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire”.

În nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor explică modificarea prin extinderea listei veniturilor impozabile ale nerezidenților.

De aici pornește controversa. În proiect nu apare formularea „cetățeni străini”, ci termenul „nerezidenți”.

Or, din punct de vedere fiscal, nerezidentul nu este sinonim cu cetățeanul străin. O persoană poate avea cetățenia Republicii Moldova, dar să aibă statut fiscal de nerezident dacă își are domiciliul permanent peste hotare sau nu îndeplinește criteriile de rezidență fiscală prevăzute de legislație.

Ministerul Finanțelor, acuzat că se contrazice

Controversa devine și mai complicată după examinarea obiecțiilor formulate în procesul de consultare a proiectului.

Potrivit materialelor prezentate în spațiul public, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ar fi atras atenția asupra riscului unor norme „posibil discriminatorii pe criteriu de rezidență” și ar fi propus modificarea prevederii.

Ministerul Finanțelor nu a acceptat obiecția.

În răspunsul său, instituția justifică diferențierea dintre rezidenți și nerezidenți prin particularitățile regimului fiscal și prin dificultățile legate de verificarea documentelor în cazul persoanelor nerezidente.

Criticii susțin că această explicație contrazice actuala poziție publică a ministrei Victoria Belous, care afirmă că prin „nerezidenți” Guvernul ar avea în vedere cetățenii străini.

De unde apare problema diasporei

Există și articolul 20 din Codul fiscal, care prevede că anumite venituri, inclusiv patrimoniul primit prin donație sau moștenire de cetățenii Republicii Moldova, sunt neimpozabile.

Ministerul Finanțelor invocă această prevedere pentru a susține că moldovenii din diaspora nu vor fi afectați.

Criticii proiectului spun însă că tocmai suprapunerea dintre articolul 20 și noua prevedere din articolul 71 creează incertitudine.

Avocata Doina Ioana Străisteanu susține că, în forma criticată de ea, proiectul ar putea conduce la situația în care doi frați care moștenesc bunuri de la același părinte să fie tratați fiscal diferit: unul, rezident în Moldova, să nu achite impozit, iar celălalt, stabilit peste hotare și având statut fiscal de nerezident, să fie obligat să plătească impozit.

În interpretarea avocatei, pentru un imobil moștenit de un nerezident s-ar putea ajunge la o obligație fiscală de 12% din valoarea bunului.

„Nu există impozit pentru diaspora”, spune ministra

Victoria Belous respinge acuzațiile și afirmă că informațiile potrivit cărora Guvernul ar urma să impoziteze moștenirile moldovenilor din diaspora reprezintă interpretări eronate ale proiectului. Ministra susține că pentru cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare „nu se schimbă nimic” și că modificarea urmărește alte categorii de persoane.

Totuși, mai mulți experți și politicieni cer ca această intenție să fie reflectată direct în textul legii, pentru a elimina orice posibilitate de interpretare.

Soluția cerută: excepție scrisă în lege

În locul explicațiilor publice, opozanții proiectului cer Guvernului să introducă explicit o prevedere care să excludă cetățenii Republicii Moldova din categoria persoanelor vizate de noua regulă, indiferent de statutul lor fiscal. Argumentul este simplu: dacă intenția Guvernului este să impoziteze doar cetățenii străini, legea trebuie să spună acest lucru explicit. În acest moment, proiectul politicii fiscale pentru 2027 nu este încă lege și se află în proces de examinare.

Scandalul însă scoate la iveală o problemă mai largă: într-o țară în care sute de mii de cetățeni trăiesc peste hotare, orice modificare fiscală bazată pe diferența dintre „rezident” și „nerezident” poate avea consecințe directe asupra diasporei. Iar dacă Guvernul susține că moldovenii din străinătate nu vor fi taxați pentru moștenirile primite, criticii cer ca această garanție să fie pusă negru pe alb în Codul fiscal, nu doar explicată după izbucnirea scandalului.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Politica fiscală pentru 2027, trimisă la FMI – Victoria Belous:...

Moldova introduce un scut împotriva apelurilor false – Operatorii vor...

Statul schimbă calculul impozitului pe locuințe din 2027 – Unii...

Motorina, lovită de o acciză mai mare din 2027 –...

Sturza demontează optimismul Guvernului – Reforma fiscală aduce un câștig...

PLDM critică politica fiscală a Guvernului Tofan – „Modernizare fiscală”...