Atena a fost de acord cu condiţiile "troicii" pentru salvarea economiei şi a sistemului său bancar, însă a cerut de urgenţă ajutor când băncile au fost ameninţate că nu dispun de o sumă suficientă de bani în numerar pentru a plăti depozitele clienţilor. Din cauza crizei, grecii au început să îşi retragă în masă economiile - câte 1-2 miliarde de euro pe zi - conform anumitor estimări - şi să le investească în imobiliare sau alte active în străinătate sau să îi ascundă sub saltea.
Dacă băncile nu ar mai fi restituit banii deponenţilor, criza ar fi afectat şi alte state din zona euro. Pentru a menţine stabilitatea monedei euro, Uniunea Europeană ia decizia de a tipări bancnote şi de a le trimite la Atena, de unde, cu maşini de poliţie şi convoaie, banii au ajuns la băncile din întreaga ţară.
Însăşi Grecia poate să facă monede euro şi să aibă emisii de bancnote de câte 10 euro. Aceste bancnote erau însă bune în special pentru bancomate, iar la bănci erau necesare bancnote mai mari.
Mult apreciata bancnotă de 500 de euro, cea mai valoroasă bancnotă din lume, se poate tipări doar de Bundesbank, Banca Naţională a Austriei şi Banca Naţională a Luxembourgului.
Operaţiunea secretă a continuat, fără ca nimeni să observe, iar valoarea obligaţiunilor care circulau în Grecia se dublase, de la 19 miliarde de euro în anul 2009, la 40 de miliarde de euro în septembrie 2011. Până în vara anului 2012, suma totală s-a ridicat la 48 de miliarde de euro, din care ultimele zece miliarde de euro, dar poate şi mai mulţi bani, au ajuns în Grecia cu ajutorul acestor zboruri secrete, susţine publicaţia britanică "Daily Mail", citată de money.ro.