E Ajunul Crăciunului și fiecare popor creștin se pregătește pentru întampinarea marii sărbători a Nașterii Domnului. Iată câteva tradiții și obiceiuri de Crăciun din jurul lumii.
Tradiții de Crăciun în Africa
În Congo, ziua de Crăciun începe cu grupuri de colindători care merg din casă în casă cântând colinde. În trecut, nimeni nu lipsea de la slujba de Crăciun, iar fiecare participant celebra Nașterea Domnului aducând darurile sale.
În Africa de Sud, în zilele noastre, după slujba de Crăciun, în fața fiecărei case se întind mese bogate la care sunt invitate rudele și prietenii apropiați. Mâncărurile tradiționale de Craciun sunt curcanul, friptura de vită, purcei de lapte, orez galben cu stafide, legume, budincă de prune, biscuiți.
În Ghana, bisericile încep a fi decorate cu patru săptămâni înainte de Crăciun. În Ajun copiii colindă, iar seara oamenii se duc la biserică cu crenguțe de palmier și lumânări și se pun în scenă piese de teatru cu scena nașterii.
În Liberia, oamenii împodobesc palmierii. Masa de Crăciun este rotundă și se așază afară.
Tradiții de Crăciun în Australia
Crăciunul australian atrage mulți turiști din emisfera Nordică dornici sa afle cum e să serbezi Nașterea Domnului la peste 30 de grade. Mesele de Crăciun se întind pe plajă, iar mâncărurile tradiționale sunt pudincă de prune, plăcintă cu carne, friptură de curcan, de porc, jambon. Moș Crăciun sosește pe placa de surf sau cu barca salvamarilor.
Tradiții de Crăciun în Bangladesh
Creștinii din Bangladesh taie lăstari de bananieri și-i replantează doi câte doi pe aleile înspre biserică și înspre casele lor. Din crengi de bananier construiesc arcade în care așază farfurioare din bambus pe care le umplu cu ulei. Când se aprinde uleiul, aleile către biserică sunt luminate astfel încât toata lumea să le poata vedea.
Tradiții de Crăciun în Brazilia
În Brazilia se decorează casele și bisericile cu scena nașterii. Catolicii devotați participă seara la Missa do Galo, care se termină la ora 1:00 dimineața. Masa de Crăciun – Ceia de Natal – are loc pe plajă. Festivitățile de Crăciun au loc până la data de 6 ianuarie, când se sărbătorește Ziua celor 3 Regi. Brazilienii spun că în această zi, cei trei magi au ajuns cu darurile lor la Pruncul Sfânt. Mesele tradiționale braziliene conțin curcan, jampon, orez colorat, legume și fructe.
Tradiții de Crăciun în Canada
În Quebec, oamenii își decorează casele cu scena nașterii, mănâncă placintă cu carne de porc și chiftele.
În Nova Scoția vin colindători mascați care fac zgomot și sună din talăngi. Dacă gazda ghicește cine se ascunde sub mască, omul se demaschează și nu mai are voie sa facă din nou zgomot. “Mascații” dăruiesc bomboane copiilor cuminți.
În British Columbia, tradiționalul curcan de Crăciun este așezonat cu somon, proaspăt sau afumat.
Tradiții de Crăciun in Cehia
În Cehia, serbările de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae (6 decembrie) și se termină cu vizita celor 3 magi. În Cehia, În ziua de 4 decembrie, fetele de măritat pun în apă o mladiță de cireș. Dacă mlădița înflorește până în ziua de Crăciun, înseamnă că se va mărita anul următor.
În ziua de Crăciun, cehii mănâncă supă de icre de cod.
Tradiții de Crăciun în Finlanda
În Finlanda, pomul de Crăciun se împodobește in Ajun, cu fructe, bomboane, stegulețe, beteala și lumânări. În ziua de Crăciun, fiecare își face o baie de aburi, apoi se îmbracă în haine curate și se duce la masă, care de obicei se servește între orele 17:00 și 19:00. De pe masa tradițională de Crăciun nu lipsește codul fiert, cartofii fierți și crema de smântână. Meniul mai poate conține purcei de lapte, jampon la grătar, piure de cartofi și legume.
Tradiții de Crăciun în Ucraina
Ucrainenii serbează Crăciunul la 7 ianuarie. În Ucraina, Moș Gerilă aduce copiilor daruri, iar sania lui are doar trei reni. El vine însoțit de Fata Fulg de Nea. Ea poartă un costum argintiu, tivit cu blană albă, și poartă o coroană în formă de fulg de nea.
Tradiții de Crăciun în Sicilia
Sicilienii postesc începând din 23 decembrie, la asfințit, până în 24 decembrie, tot la asfințit. Apoi încep petrecerea. Spun rugăciuni și cântă colinde în jurul scenei nașterii. Masa tradițională de Crăciun conține țipar, ciocârlie, paste, pește, cozonac și nugă.
Tradiții și superstiții de Crăciun în România
Se zice din bătrâni că de Crăciun Dumnezeu a lăsat ca oamenii sa fie sătui. De aceea se taie porcii și mesele sunt pline de bunătăți: sarmale, caltaboși, friptură, cozonac, prăjituri și plăcinte.
Se zice că dacă Crăciunul este luni, n-or sa vină ani buni. Daca e marți – cu toți o să împarți. Dacă e joi – foame va veni apoi. Dacă e vineri – vin ani tineri. Dacă e sâmbătă – vine an bun.
Dacă vrei să ai un an bogat, atunci nu trebuie să gonești colindătorii, ci să-i lași în casă.
De Crăciun trebuie să aduci acasă tot ce ai dat cu împrumut pe la alții.
Aduce ghinion să porți încâlțări noi în ziua de Crăciun.
Dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul. Copiii născuți în ziua de Crăciun vor fi foarte norocoși.
În ziua de Crăciun e bine să dai pomana cel puțin unui om sărac.
E bine ca în apa cu care te speli pe față în ziua de Crăciun să pui o nucă pentru sănătate și un bănuț de argint pentru bogăție.
Dacă te speli pe corp în ziua de Crăciun vei fi curat tot anul, trupul va fi ferit de boli de piele, de bube și de pete, până la sărbatoarea următoare. După ce s-au spălat, fetele mari își pun sub pernă un pieptene nou pentru a-și visa ursitul.
Nu se face curățenie și nu se dă gunoiul afară în prima zi de Crăciun. În Ajunul Crăciunului, podeaua se mătura dinspre pragul ușii, înspre răsărit.
De Crăciun nu se ține ușa zovorată pentru a nu alunga norocul din casă.
Tradiții moldovenești de Crăciun
Dacă acum 10 ani, toţi moldovenii sărbătoareau Crăciunul strict pe 7 ianuarie, cum îi mai spunem noi, pe vechi, după calendarul slavon. De câţiva ani, mai mulţi preferă să sărbătorească după calendarul european, adică pe 25 decembrie. Iată câteva obiceiuri deosebite de la noi din ţară:
Tăierea porcului:
Cu câteva zile înainte de începerea ˝sărbătorilor˝, are loc sacrificarea porcului. Aceasta are loc în ziua de Ignat, pe 20 decembrie. Tradiţia cu pricina este respectată îndeosebi la sat, unde totul se desfăşoară conform unui adevărat ritual. Originile acestuia datează din vremurile de dinaintea creştinismului, acesta din urmă aceptându-l ca o parte firească din viaţa comunităţii şi dându-i de asemenea o însemnătate spirituală întrucât bucatele astfel pregătite nu pot fi consumate până ce nu au fost sfinţite de preot.
Mersul cu capra:
Bătrânii considerau capra ca fiind animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. La origini, ˝jocul caprei˝ (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost un ceremonial grav, de cult. De-a lungul timpului acesta a devenit un ritual menit să aducă prosperitate în anul care vine. În zilele noastre, acest joc a rămas un pretext pentru o revigorarea unor tradiţii din bătrâni, etalarea unor costume, covoare, ştergare tradiţionale în culorii vii.
Colindatul
Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La sate, cu colinda merg copii şi flăcăii. Aceştia sunt organizaţi într-o ˝ceată˝, cu o ierarhie bine stabilită, existând un conducător şi un loc de întâlnire.
În trecut, flăcăii cu vârste cuprinse între 18-20 ani erau cei care mergeau la colindat. Aceştia îşi găseau o ˝gazdă˝ la care stăteau pe toată perioada sărbătorilor şi nu aveau voie să umble singuri pe uliţele satului, ci doar în ceată.
Tot ce se petrece în această perioadă trebuie sa aibă un caracter augural, colindele caracterizându-se prin crearea unei atmosfere pline de optimism în care se formulează dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor, acestea atingând chiar limitele fabulosului.
Pomul de Crăciun
Obiceiul bradului de Crăciun a fost împrumutat din Europa apuseană. Se presupune că ar aparţine de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de creştinism. La noi datina împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la nuntă (bradul de nuntă ) sau la moartea unui flăcău sau fete mari. Ca obicei de Crăciun, era practicat până la sfârşitul secolului al XIX-lea de nemţii care locuiau la oraşe. După primul război mondial acest obicei s-a răspândit pe tot teritoriul ţării.
Postări asemănatoare
CFM lansează turismul feroviar – Locomotivele ruginite devin atracție pentru...
Președintele Sandu despre decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul...
De bine sau de rău – Miliardarul, Bill Gates spune...
Guvernul Recean vrea să apeleze la inteligența artificială – În...
Ce a prezis Baba Vanga pentru 2023 – Profețiile despre...
Idei de cadouri pentru Crăciun sau Revelion 2023
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Procurorul General Alexandru Machidon rupe tăcerea despre cei 75 de...
mai 23, 2026
Premierul Alexandru Munteanu, în localitățile afectate de viituri din Călărași:...
mai 23, 2026
Ana Groza, aleasă președintă a Confederației Naționale a Patronatului din...
mai 22, 2026
.jpg)
Fostul vicepremier, Victor Osipov rămâne încă 30 de zile în...
mai 22, 2026
CSP reacționează după scandalul din jurul evaluării lui Alexandru Machidon:...
mai 22, 2026
Vremea severă a provocat avarii la rețeaua electrică de transport...
mai 22, 2026
