Liderii celor mai dezvoltate 20 de state ale lumii (G-20) au găsit soluţii pentru a readuce economia mondială pe linia de plutire: mai mulţi bani pentru a ajuta economiile emergente, garanţii că băncile vor relua creditarea şi regulamente mai stricte în sectorul financiar. Statele din Grupul celor 20 nu au anunţat însă, la conferinţa miniştrilor de Finanţe de sâmbătă, 14 martie şi detalii despre aceste planuri, semn că divergenţele sunt încă mari, comentează IHT.

Franţa şi Germania se opun alocării unor sume uriaşe pentru salvarea economiilor, deşi atât SUA, cât şi Marea Britanie fac presiuni enorme pentru a convinge Parisul şi Berlinul. Deşi au dat bani de la buget pentru a-şi susţine economiile proprii, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au lăsat clar de înţeles că nu vor prelua modelul britanic şi american, al tăierii taxelor şi cheltuielilor masive de la buget (ce ar duce la datorii externe uriaşe) şi că aşteaptă întâi să vadă ce efect au măsurile deja luate.

Bani vor fi daţi totuşi, dar pe altă cale: se vor mări fondurile pentru Fondul Monetar Internaţional (FMI) la 500 de miliarde de dolari, după ce instituţia a fost „asaltată” de solicitări de împrumut (inclusiv din partea României), scrie Bloomberg. Miniştrii europeni au indicat în acest fel că se aşteaptă la un rol sporit din partea FMI în ceea ce priveşte salvarea economiilor „mai slabe”, notează IHT. De asemenea, FMI ar trebui să monitorizeze cum îşi sporesc statele lumii cheltuielile, pentru a se asigura că tot greul nu este dus de SUA şi China. Totuşi, deşi SUA şi Marea Britanie sunt şi ele de părere că este nevoie de regulamente financiare mai stricte, este puţin probabil să cadă de acord cu Franţa şi Germania că rolul de „jandarm financiar mondial” ar trebui să revină FMI.

Liderii europeni au declarat că intenţionează să majoreze, săptămâna viitoare,  fondul de criză pentru ţările din Europa de Est puternic afectate, la 25 de miliarde de euro, potrivit Agerpres. Banii ar proveni din obligaţiuni emise de Comisia Europeană. Sporirea de fonduri pentru Europa de Est ar putea contribui la atenuarea preocupărilor Austriei şi ale unor bănci occidentale în legătură cu stabilitatea financiară din regiune, unde deprecierea bruscă a monedei în unele ţări a crescut riscul de restanţe la împrumuturile în valută străină.

„Prioritatea noastră este în acest moment evaluarea activelor toxice, care dăunează creditării şi dăunează economiilor”, se arată în declaraţia de la sfârşitul reuniunii miniştrilor de Finanţe din G-20. Băncile au pierdut până acum aproximativ 1,2 trilioane de dolari din cauza acestor active, scrie Bloomberg. Însă dacă vor să mai primească ajutor de la stat, băncile trebuie să promită că vor credita populaţia şi companiile, dar mai ales să limiteze bonusurile acordate bancherilor (s-a aflat că gigantul american AIG a acordat 450 de milioane de dolari premii directorilor săi executivi, după ce a primit 170 de miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a fi salvată de la faliment). G-20 a mai stabilit şi că guvernele trebuie să acorde asistenţă băncilor doar temporar şi să explice public raţiunile pentru care au luat această decizie.

Miniştrii de finanţe din G-20 au recomandat şefilor de stat să adopte reguli mai dure de funcţionare şi ţinere sub observaţie pentru fondurile speculative (care ar fi agravat criza oferind credite foarte mari pentru produse riscante), dar şi agenţiilor de rating, care au acordat calificative prea bune unor instituţii care nu erau nici pe departe „sănătoase”. Nu în ultimul rând, G-20 a anunţat că se vor lua o serie de sancţiuni împotriva paradisurilor fiscale, combătute în special de Franţa şi Germania. Însă chiar dinainte ca o eventuală decizie să fie aprobată la summitul din 2 aprilie, Elveţia, Andorra şi Liechtenstein au anunţat deja că îşi vor relaxa regulile privind secretul bancar şi că vor coopera cu alte state în chestiuni legate de fraude fiscale.  

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE