Agricultorii din Republica Moldova riscă să fie loviți de o nouă prăbușire a prețurilor la cereale și oleaginoase dacă mecanismul de licențiere a importurilor din Ucraina nu va fi prelungit după 31 octombrie. Fostul deputat Alexandr Slusari avertizează că producătorii mici și mijlocii ar putea ajunge în pragul falimentului, într-un moment în care costurile de producție și transport sunt foarte ridicate, iar piața regională este afectată de războiul din Ucraina.
Într-un mesaj public, Slusari susține că blocarea exporturilor ucrainene prin porturile Odessei, în urma atacurilor rusești, a îngreunat livrările și a împins agricultorii ucraineni să-și vândă producția la prețuri mult sub costurile de producție. În opinia sa, această situație excepțională nu poate fi tratată drept o competiție obișnuită între producătorii celor două țări.
„Nu vorbim acum despre o competiție între agricultorii din Moldova și Ucraina. Nici vorbă nu poate fi despre concurența în condițiile economiei de piață. Este o situație excepțională și temporară, provocată de război, care nu poate fi rezolvată prin metodele standard”, afirmă Slusari.
Potrivit fostului deputat, agricultorii din Republica Moldova se confruntă deja cu prețuri de achiziție nesatisfăcătoare, pe fondul costurilor ridicate de logistică. Printre problemele invocate se numără motorina scumpă, nivelul scăzut al Dunării, blocajele de la punctele vamale și insuficiența spațiilor portuare.
Slusari afirmă că mecanismul de licențiere a importurilor a contribuit la menținerea unor prețuri mai bune pentru producția autohtonă. Conform estimărilor sale, agricultorii moldoveni ar vinde în prezent grâul și porumbul cu aproximativ un leu pe kilogram mai scump decât producătorii ucraineni, iar floarea-soarelui cu aproape doi lei mai mult.
Aceste diferențe, susține el, ar putea dispărea dacă restricțiile la import expiră fără a fi prelungite.
Alexandr Slusari amintește de toamna anului 2023, când, potrivit lui, presiunea importurilor din Ucraina a dus la scăderea prețului de achiziție al florii-soarelui până la aproximativ cinci lei kilogramul. El susține că atunci licențierea importurilor a contribuit la oprirea declinului.
De această dată, situația ar putea fi și mai dificilă, deoarece costurile pentru inputurile agricole și logistică sunt mai mari, iar producătorii au mai puține rezerve pentru a rezista unei noi perioade de prețuri scăzute.
„Ne așteaptă catastrofa”, avertizează Slusari, care consideră că lipsa unor măsuri de protecție ar putea duce la distrugerea unui număr important de ferme mici și mijlocii.
Fostul deputat critică atât pozițiile pe care le consideră excesiv de liberale în privința importurilor, cât și interesele celor care ar dori să cumpere materie primă mai ieftină, în timp ce agricultorii ucraineni sunt afectați de consecințele războiului.
În argumentarea sa, Slusari face trimitere la măsurile adoptate de România, Ungaria, Polonia și Slovacia pentru restricționarea importurilor anumitor produse agroalimentare din Ucraina. El susține că Republica Moldova riscă să rămână fără un mecanism similar de protejare a pieței cerealelor și oleaginoaselor, în condițiile în care criza logistică regională nu a fost depășită.
Totodată, acesta afirmă că, în anii 2024–2025, cerealele și oleaginoasele din Ucraina au fost mai scumpe decât producția similară din Republica Moldova, anticipând că situația s-ar putea normaliza odată cu deblocarea rutelor de export.
Alexandr Slusari se adresează și cetățenilor care susțin Ucraina în războiul cu Rusia, argumentând că importul unor cantități relativ mici de cereale nu ar rezolva problemele generale ale agriculturii ucrainene, dar ar putea afecta puternic producătorii moldoveni.
„300–400 mii de tone de cereale nu salvează fermierii ucraineni pe fundalul recoltei lor de cereale și oleaginoase, ce depășește 70 milioane de tone. Prețurile de azi sunt pentru ei prețuri de disperare. Totodată, această cantitate minusculă la nivelul Ucrainei dezechilibrează complet piața internă a cerealelor și oleaginoaselor din Moldova”, susține fostul deputat.
Slusari cere prelungirea mecanismului de licențiere, fără a exclude discuții privind durata aplicării acestuia. El avertizează că, în lipsa unei decizii, consecințele ar putea fi resimțite de sute de agricultori și de comunitățile rurale care depind de activitatea fermelor.
„Această criză regională trece, însă întreprinderile distruse nu pot fi restabilite. Moldova are nevoie de prelungirea licențierii”, conchide Alexandr Slusari.
Mecanismul de licențiere urmează să expire la 31 octombrie.


