Bugetul Moldovei, pe marginea prăpastiei – Cheltuieli de 100 de miliarde de lei, venituri insuficiente și împrumuturi de peste 5 miliarde lunar

Bugetul de stat pentru 2026 riscă să nu fie executat nici în acest an, iar Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice. Veniturile nu acoperă cheltuielile planificate, granturile externe sunt mult sub așteptări, iar statul ajunge să se împrumute masiv de pe piața internă. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că problemele de executare a bugetului persistă de ani de zile și că dependența de împrumuturi devine tot mai apăsătoare.

„Bugetul nu se execută din 2015. Guvernul planifică cheltuieli și, până la urmă, nu le execută”, a declarat Ioniță, explicând că diferența dintre ceea ce autoritățile promit și ceea ce reușesc efectiv să cheltuiască ajunge la trei, patru sau chiar cinci miliarde de lei.

Un buget cu un gol de 20 de miliarde de lei

Potrivit expertului, pentru acest an statul și-a planificat venituri de aproximativ 80 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar urma să ajungă la 100 de miliarde de lei. Astfel, aproximativ o cincime din cheltuielile bugetare nu este acoperită din veniturile planificate.

„Prima dată în istoria Moldovei, 20% din cheltuielile bugetare nu au acoperire cu venituri”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Această diferență trebuie acoperită prin alte surse de finanțare, în special prin granturi și împrumuturi. Însă tocmai resursele externe pe care autoritățile mizează sunt sub nivelul așteptărilor.

Granturile externe, mult sub nivelul așteptat

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova ar fi trebuit să atragă granturi echivalente cu aproximativ 3% din PIB, adică în jur de 11 miliarde de lei. În schimb, în buget au fost prevăzute doar aproximativ 2,7 miliarde de lei, iar autoritățile ar fi transmis că nici această sumă nu va fi încasată integral.

Expertul estimează totuși că, până la sfârșitul anului, ar putea fi obținute granturi suplimentare de aproximativ trei miliarde de lei, cel mai probabil pentru măsuri de sprijinire a populației în contextul crizei energetice. El a precizat însă că această posibilitate nu schimbă imaginea generală a finanțelor publice.

Deficitul crește, iar statul se împrumută tot mai mult

Un alt motiv de îngrijorare este deficitul bugetar, care, potrivit lui Ioniță, a pornit de la aproximativ 21 de miliarde de lei, dar a ajuns la circa 23 de miliarde de lei.

În lipsa unor venituri suficiente și a finanțării externe așteptate, Guvernul este nevoit să caute tot mai mulți bani pe piața internă. Expertul afirmă că, în prezent, statul se împrumută cu peste cinci miliarde de lei în fiecare lună, un ritm pe care îl descrie drept fără precedent.

„Practic, în fiecare lună, pentru prima dată avem așa ceva, Guvernul se împrumută peste cinci miliarde de lei”, a declarat Ioniță.

Acesta compară situația actuală cu anul 2022, când Republica Moldova traversa o criză economică severă, inflația ajunsese la aproximativ 30%, iar statul era nevoit să se împrumute la dobânzi foarte mari și pe perioade scurte. În opinia sa, presiunea actuală asupra împrumuturilor interne readuce în atenție vulnerabilitățile finanțării deficitului.

Mai puțini bani externi, mai multă presiune asupra bugetului

Ioniță susține că relația cu partenerii externi a devenit mai dificilă, în condițiile în care Republica Moldova și-a asumat reducerea deficitului bugetar, iar finanțatorii cer rezultate concrete. În același timp, accesul la resurse externe nu mai poate fi tratat ca o sursă sigură pentru acoperirea tuturor necesităților statului.

În aceste condiții, autoritățile trebuie să gestioneze un buget cu cheltuieli ambițioase, venituri insuficiente și o dependență tot mai mare de împrumuturi. Dacă veniturile și finanțarea externă nu vor evolua conform așteptărilor, presiunea asupra finanțelor publice ar putea deveni și mai mare.

Avertismentul expertului scoate în evidență o problemă structurală: bugetele sunt construite pe cheltuieli care nu sunt întotdeauna susținute de venituri suficiente, iar diferența este acoperită prin finanțare suplimentară. În lipsa unei corelări mai prudente între resurse și angajamente, statul riscă să rămână tot mai dependent de bani împrumutați.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Slusari avertizează asupra unei catastrofe în agricultură -Fără prelungirea licențierii...

Ivanov – Moldova exportă floarea-soarelui, dar ajunge să importe ulei...

Ion Chicu – Politica fiscală pentru 2027, cea mai mare...

Cazul Yandex, pe masa Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță...

Nota de plată crește în 2027 – HoReCa, dividendele și...

Bugetul pentru 2027, sub lupa FMI – Salariile bugetarilor, taxele...