Peste 2.500 de oameni au scris astăzi în Piața Marii Adunări Naționale – „Marea Dictare” a devenit un omagiu adus limbii române și celor care au luptat pentru ea

Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a transformat astăzi, 31 august, într-o uriașă sală de clasă în aer liber. Peste 2.500 de persoane au participat la cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române. În acest an, participanții au avut de redactat un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de maestrul Gheorghe Urschi.

Evenimentul, organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub patronajul Președinției Republicii Moldova, a reunit elevi, profesori, funcționari, părinți, tineri și oameni de diferite vârste, veniți să-și testeze cunoștințele de limba română și, în același timp, să marcheze una dintre cele mai importante sărbători dedicate identității lingvistice.

Ceremonia a început cu intonarea imnului Republicii Moldova, urmată de un moment artistic susținut de corala „Vocile Primăverii” a Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău.

Pentru ediția din acest an, organizatorii au ales un fragment din piesa „Testamentul”, una dintre creațiile cunoscute ale lui Gheorghe Urschi.

Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, a explicat că alegerea textului a avut scopul de a readuce în atenția publicului opera celui supranumit „maestrul umorului”.

Potrivit acesteia, Urschi a fost nu doar actor și regizor, ci și dramaturg și scriitor, iar creația sa a surprins cu luciditate societatea și oamenii din jurul său.

„Am ales să-l evocăm pe maestrul umorului, Gheorghe Urschi. Artist total, considerat de confrații săi de teatru un actor desăvârșit, regizor de teatru și film, precum și un dramaturg de excepție”, a declarat Adriana Cazacu.

Secretara de stat a remarcat că, dincolo de umorul caracteristic creațiilor sale, opera lui Gheorghe Urschi transmite și o profundă filozofie de viață, bazată pe optimism.

Fragmentul ales pentru dictare provine din piesa „Testamentul”, montată pe scena Teatrului „Luceafărul” și care, la zeci de ani de la prima sa prezentare, continuă să fie actuală.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că Marea Dictare Națională a devenit deja o tradiție și o modalitate neobișnuită de a marca Ziua Limbii Române.

Oficialul a pus evenimentul din acest an în contextul aniversării a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova și a readus în discuție perioada Renașterii Naționale.

Dan Perciun a subliniat că revenirea la alfabetul latin și afirmarea drepturilor lingvistice nu au fost procese simple, ci rezultatul unei lupte purtate de oameni care și-au asumat riscuri personale.

„Timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați au spus «Nu» unui regim în care împotrivirea putea însemna pierderea libertății, Gulagul sau moartea”, a declarat ministrul.

În acest context, Marea Dictare Națională este prezentată nu doar ca un exercițiu de ortografie, ci și ca o modalitate de a păstra vie memoria celor care au contribuit la revenirea limbii române și a alfabetului latin în spațiul public.

Vasile Tofan și amintirea din copilărie: „Țin minte o înghețată”

La eveniment a participat și premierul Vasile Tofan, care a vorbit despre propria legătură cu perioada Renașterii Naționale.

Șeful Guvernului și-a amintit că în august 1989, când avea doar șapte ani, se afla în Piața Marii Adunări Naționale împreună cu părinții.

Deși era prea mic pentru a înțelege atunci amploarea evenimentelor, premierul spune că a păstrat sentimentul că în piață se întâmpla ceva important.

„La șapte ani nu înțelegeam ce se întâmplă, dar țin minte bine sentimentul că era ceva foarte important. Și mai țin minte ceva: o înghețată pe care mi-au luat-o părinții. Așa că, de atunci, pentru mine această zi se asociază cu gustul dulce. Dulcea limbă română!”, a povestit Tofan.

Premierul a evocat și trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, pe care a trăit-o încă din copilărie, precum și presiunile exercitate asupra limbii române în perioada sovietică.

Potrivit lui Tofan, limba română a supraviețuit deoarece a continuat să fie transmisă în familie.

„Limba română a rezistat aici, în pofida ocupației sovietice, a alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație și în viața publică. A rezistat pentru că nu putea fi scoasă din oameni”, a declarat premierul.

Omagiu pentru generația Renașterii Naționale

În discursul său, Vasile Tofan a menționat mai multe personalități care au contribuit la afirmarea identității naționale și la lupta pentru limba română.

Printre numele evocate s-au numărat Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Ghimpu, precum și Ion și Doina Aldea-Teodorovici.

Premierul a amintit și profesorii din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, despre care a spus că au continuat să apere limba și identitatea în condiții dificile.

În opinia sa, mesajul Marii Dictări Naționale depășește cu mult simpla verificare a cunoștințelor de gramatică.

„Marea Dictare Națională nu este, de fapt, despre cine pune toate cratimele corect. Este despre faptul că ne pasă, că mii de oameni vin împreună în această piață pentru a scrie în limba lor”, a remarcat premierul.

De la 500 de participanți la peste 2.500

Marea Dictare Națională a crescut considerabil de la o ediție la alta.

Dacă la prima ediție au participat aproximativ 500 de persoane, ulterior numărul acestora a crescut la 1.500 și apoi la circa 2.000.

În 2026, doar în Piața Marii Adunări Naționale s-au adunat aproximativ 2.500 de participanți. Activități similare au fost organizate și în raioanele țării, iar la eveniment au putut participa și cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotare.

O componentă specială a ediției din acest an a fost participarea unui grup de tineri cu deficiențe de vedere. Aceștia au participat la dictare și s-au implicat într-o inițiativă de colectare de fonduri pentru procurarea a cinci perechi de ochelari specializați.

Potrivit organizatorilor, aceste dispozitive îi pot ajuta pe copii și tineri să citească și să scrie mai ușor, să fie mai independenți și să participe mai activ la viața școlară și comunitară.

Ce se întâmplă cu lucrările participanților

Lucrările scrise astăzi urmează să fie evaluate de o comisie specializată.

Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unei ceremonii publice programate pentru luna septembrie.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, vor fi acordate premii inclusiv celor care vor obține notele 9 și 10. Printre recompense se numără cărți, vouchere, abonamente la săli de sport și bilete la teatru.

Astfel, Marea Dictare Națională a devenit, în doar câțiva ani, nu doar un test public de cunoaștere a limbii române, ci și un eveniment dedicat memoriei, culturii și identității naționale.

Într-o piață în care, cu aproape patru decenii în urmă, oamenii cereau dreptul de a reveni la alfabetul latin, mii de persoane s-au reunit astăzi pentru a scrie liber în limba română.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Ziua Limbii Române, sărbătorită pentru prima dată în trei țări...

Sindicatele din Educației suspendă protestele din 1 septembrie, dar avertizează...

Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită astăzi în Moldova – 115 localități...

Vizită istorică la Mitropolia Basarabiei – Nicușor Dan, primit de...

„Triunghiul Odesa”, relansat la Chișinău – Nicușor Dan: România, Moldova...

Maia Sandu, Zelenski și Nicușor Dan, umăr la umăr de...