Prim-ministrul Rusiei, Vladimir Putin a sosit la Minsk, joi, 28 mai pentru a participa la şedinţa Consiliului de Miniştri al Uniunii Rusia - Belarus. În cadrul întrevederii premierului rus cu preşedintele belarus Alexandr Lukașenko au fost abordate subiecte privind dinamica relațiilor comerciale ruso-belaruse în contextul crizei financiare globale. Un loc aparte l-a avut solicitării părții belaruse de a-i se acorda un împrumut de 9 miliarde de dolari pentru construcția unei centrale nucleare pe teritoriul său.
În ajunul reuniunii ministrul rus de finanţe Alexei Kudrin, a anunţat că Rusia a renunţat pentru moment la împrumutul de 500 de milioane de dolari pe care urma să îl acorde Belarusului, din cauza temerilor că economia belarusă ar putea deveni insolvabilă până la sfârşitul anului. "Credem că este posibil ca guvernul belarus şi economia în întregime să intre în insolvenţă, poate chiar la sfârşitul acestui an, din cauza rezervelor insuficiente", a declarat oficialul rus.
Totuşi, premierul Vladimir Putin a precizat că "asemenea evaluări extreme sunt nepotrivite". "Dacă Belarusul are nevoie de un umăr, Rusia este oricând gata să îi ofere unul", a adăugat el, fără să menţioneze împrumutul amânat. Menționăm că Belarusul a fost al doilea stat fost sovietic căruia Federația Rusă îi refuză acordarea unui împrumut. Ucraina, al cărei preşedinte prooccidental, Victor Iuşcenko, doreşte aderarea la UE şi NATO, a fost şi ea refuzată.
Reacția Rusiei a reprezentat un răspuns la invitaţia Uniunii Europene adresată Minskului de a participa la proiectul "Parteneriatul Estic". Acesta este destinat dezvoltării legăturilor occidentale cu şase state ale fostei URSS (Belarus, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan), accelerării democratizării acestora și diminuare influenței Rusiei în regiune. Acuzat de Occident că încalcă drepturile omului, Lukaşenko a luat măsuri în acest sens, eliberând ultimii deţinuţi politici. UE a ridicat, la rândul său, interdicţia de intrare în spaţiul european pentru liderul belorus şi membrii regimului. De asemenea, creditul solicitat de Belarus, are drept scop reducerea dependenţei energetice, în urma unei dispute cu privire la preţul gazului din anul 2007.
Rusia este îngrijorată de evoluțiile relaţiilor fostelor republici sovietice cu Europa, în detrimentul intereselor ei geostrategice, de aceea creează noi pârghii de negociere dintre Moscova şi aliații ei. Dispunând de rezerve financiare considerabile, după un deceniu de creştere economică, administrația de la Moscova a promis acordarea unor credite de aproape cinci miliarde de dolari pentru Belarus, Kârgâzstan şi Armenia.
Belarusul a primit o primă tranşă de un miliard de dolari la sfârşitul anului 2008, urmată de încă 500 de milioane în 2009. Însă potrivit ministrului rus de finanţe, Alexei Kudrin, următoarele tranşe au fost amânate, deoarece Moscova este nemulţumită de politica economică a lui Lukaşenko. "Guvernul belarus încearcă să ascundă artificial criza introducând limitări la schimburile valutare. Mecanismele de piaţă au fost înlocuite de mecanisme administrative", a mai spus oficialul.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE