România ar putea interveni pentru protejarea cetățenilor săi aflați în pericol în afara teritoriului național – Un proiect de lege, propus spre dezbateri la București – Reacția Chișinăului

Proiectul legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale, de la București introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni au și cetățenia română, notează G4media.ro

Ce prevede exact proiectul legii apărării naționale:

Articolul 4, alineatul 4:

Preşedintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.

Mecanismul propus de MApN pune această decizie în atribuțiile președintelui țării, la propunerea primului ministru.

De asemenea, proiectul de lege prevede că Parlamentul aprobă angajarea forțelor militare în afara teritoriului României.

Articolul 4, alineatul 3:

”Parlamentul aprobă angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.

Proiectul supus dezbaterilor va permite și intervenții în afara teritoriului României. Astfel de acțiuni nu se vor limita doar la trupele militare, ci pot implica și alte tipuri de intervenții, în scopul contracarării acestor amenințări hibride. Aceste intervenții pot fi inițiate la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”, aflăm din proiect.

În plus, proiectul introduce o nouă definiție pentru forțele „destinate apărării”. Acesta include atât forțele armate cât și forțele de protecție. În categoria forțelor armate intră Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS și Serviciul Secret al Ministerului Afacerilor Interne (DGPI). Forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Proiectul de lege mai prevede că, în situația stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat, personalul angajat al Ministerului Afacerilor Interne poate fi supus militarizării. Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor.

Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei, prevede documentul.

Apoi, legea apărării propune și instituirea unei entități noi denumite Centrul Național Militar de Comandă (CNMC) care va fi responsabilă cu coordonarea și conducerea tuturor forțelor de apărare, inclusiv a trupelor NATO desfășurate în România.

Context

România nu are în acest moment nici un instrument legal prin care să poată veni în sprijinul cetățenilor români din Republicii Moldova sau din Ucraina în cazul unei agresiuni militare a Federației Ruse.

Guvernul de la Chișinău a reacționat prin intermediul purtătorului de cuvânt Daniel Vodă la proiectul de lege al Bucureștiului.

,,Urmărim îndeaproape evoluțiile care sunt în spațiul regional cauzate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Este foarte clar că pe continentul european este un trend general de consolidare a sectorului de apărare în Europa, inclusiv țara vecină, România, care este un prieten devotat al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău, Guvernul, vor urmări această inițiativă, care înțelegem că este în fază de proiect la această etapă, deci urmează pe interior consultări, discuții, iar noi le vom urmări. Moldova la fel construiește instituții reziliente care să apere interesele cetățenilor noștri în actualul mediu de securitate”, a declarat Daniel Vodă, fiind întrebat dacă autoritățile de la Chișinău au văzut proiectul care ar permite Armatei Române să intervină în afara teritoriului țării în contextul în care un număr mare de locuitori ai RM sunt și cetățeni ai României.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Agentul de pază care l-a protejat pe Donald Trump în...

Republica Moldova și România vor implementa câteva proiecte privind reabilitarea...

CSE a decis activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene...

Moldova la cel mai mare volum de import al energiei...

Decizia instanței supreme de la București – Călin Georgescu a...

Informații contradictorii privind datoria Moldovei față de Gazprom – Ce...