Șansele președintelui Klaus Iohannis de a prelua șefia NATO s-au diminuat. Iohannis nu este văzut ca o alternativă reală premierului olandez Mark Rutte
Publicațiile Financial Times (Marea Britanie) și The Wall Street Journal (SUA) au abordat miercuri subiectul succesiunii la șefia NATO și au scris că premierul olandez Mark Rutte este favorit, în ciuda rezervelor exprimate de Turcia, Ungaria și Slovacia. Candidatura depusă de Klaus Iohannis ”nu este văzută ca o alternativă reală” la Rutte de majoritatea statelor membre, scrie Financial Times, în timp ce The Wall Street Journal susține că momentul ales de Iohannis pentru a-și anunța candidatura ”a iritat mulți diplomați ai Alianței”.
Cele două articole au apărut în ziua în care începe la Bruxelles reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO, o ședință la care e de așteptat să fie discutată și succesiunea la șefia alianței după terminarea mandatului lui Jens Stoltenberg.
The Wall Street Journal arată că SUA, prin ambasadoarea la NATO Julianne Smith, își exprimase în februarie că voia selectarea unui nou secretar general „probabil în primul trimestru al acestui an calendaristic, în măsura în care acest lucru este posibil”. Termenul inițial a trecut.
„Problema capătă acum un caracter de urgență deoarece liderii alianței doresc ca problema succesiunii să fie rezolvată înainte ca Uniunea Europeană să înceapă să își aleagă următoarea echipă de conducere în urma alegerilor pentru Parlamentul European de la începutul lunii iunie. Șeful NATO a fost în mod tradițional un european, iar o temere de ambele părți ale Atlanticului este că, dacă postul nu va fi ocupat curând, va deveni parte a negocierilor pentru posturile de conducere din UE”, arată The Wall Street Journal.
„În octombrie 2023, premierul olandez demisionar Mark Rutte – un lider respectat pe scară largă – s-a înscris în cursă după ce anterior își negase interesul. El a fost considerat imediat favorit. Într-o întorsătură surprinzătoare la începutul acestui an, președintele român Klaus Iohannis și-a manifestat interesul pentru acest post. Aproape imediat, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Rutte. Iohannis și-a declarat public dorința pentru postul din NATO în martie, spunând că regiunea sa avea nevoie de mai multă reprezentare. Momentul ales pentru această mișcare a iritat mulți diplomați ai alianței”, mai scrie The Wall Street Journal.
Ziarul american mai scrie că Ungaria s-a opus public lui Rutte, dar nu și-a exprimat sprijinul pentru Iohannis. Premierul ungar Viktor Orban s-a opus sprijinului acordat de NATO Ucrainei și are în mod obișnuit dispute cu alți membri ai UE pe o serie de probleme.
La rândul său, publicația britanică The Financial Times scrie că miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO se reunesc astăzi la Bruxelles și vor avea loc discuții informale cu privire la viitorul lider al alianței. Rutte trebuie să câștige încrederea Ungariei, Slovaciei, Turciei și României.
„Candidatura lui Iohannis nu este văzută ca o alternativă reală la Rutte de către aproape toate celelalte state membre, ceea ce, potrivit diplomaților NATO, înseamnă că se exercită presiuni asupra celor care nu s-au retras pentru a se alinia în spatele lui Rutte în numele unității alianței”, scrie Financial Times.
Tot miercuri, publicația franceză Le Figaro a scris despre candidatura lui Klaus Iohannis că ”nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”.
Mai mult, Le Figaro a citat ”un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.