Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede măsuri pentru consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Documentul transpune în legislația națională normele europene privind independența băncilor centrale. Potrivit notei de fundamentare, acquis-ul comunitar în domeniul politicii economice și monetare stabilește cerințe clare privind independența băncii centrale, interzice finanțarea directă a sectorului public de către banca centrală și limitează accesul privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare.
Astfel, proiectul prevede că Banca Națională și membrii organelor sale de conducere își exercită atribuțiile în mod independent și nu pot solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau a altor autorități publice ale Republicii Moldova. În același timp, BNM va continua să prezinte Parlamentului rapoarte privind activitatea sa.
Proiectul reglementează și regimul juridic al bunurilor Băncii Naționale. Delimitarea bunurilor imobile pe domenii – public sau privat –, precum și atribuirea bunurilor mobile se vor realiza în conformitate cu reglementările interne ale BNM. Totodată, prevederile privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nu se vor aplica bunurilor Băncii Naționale.
Deputatul PSRM Petru Burduja critică dur proiectul de lege prezentat de Guvern privind consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Socialistul susține că inițiativa riscă să limiteze controlul Parlamentului și al altor instituții asupra activității BNM, fără să stabilească suficient de clar mecanismele de responsabilizare.
Burduja a precizat că socialiștii nu contestă principiul independenței Băncii Naționale, dar consideră că independența nu poate însemna lipsa controlului și a responsabilității.
„Noi nu punem la îndoială independența Băncii Naționale. Deciziile Băncii Naționale sunt independente, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să existe control din partea organelor Parlamentului, Guvernului, altor autorități, cum ar fi Curtea de Conturi, și responsabilitate pentru deciziile primite de această instituție”, a declarat Burduja.
Deputatul critică prevederile proiectului care, în opinia sa, limitează posibilitatea Parlamentului, Guvernului și altor autorități de a influența sau interveni asupra actelor BNM.
Burduja susține că trebuie făcută o distincție clară între independența deciziilor de politică monetară și valutară și controlul asupra modului în care sunt administrate resursele și patrimoniul Băncii Naționale.
„Asta nu înseamnă că Curtea de Conturi nu are dreptul să controleze cum se administrează patrimoniul Băncii Naționale, pentru că el este făcut din banii cetățenilor”, a afirmat deputatul.
Un alt semn de întrebare ridicat de Burduja vizează posibilitatea ca BNM să declare, din proprie inițiativă, situații de urgență.
„Cine stabilește aceste circumstanțe? Care sunt criteriile să fie stabilită o asemenea circumstanță de situație de urgență?”, a întrebat parlamentarul.
Deputatul PSRM critică și prevederea prin care Banca Națională ar putea acorda împrumuturi pe un termen de până la 90 de zile, fără un plafon clar privind suma care poate fi acordată.
„Iarăși, noi dăm niște instrumente la o instituție la care nu cerem niște responsabilitate”, a spus Burduja.
Un alt punct contestat ține de procedura de numire și revocare a guvernatorului BNM și a membrilor Consiliului de administrație. Burduja susține că proiectul ar putea restrânge atribuțiile Parlamentului în acest domeniu.
„Asta înseamnă o îngrădire la dreptul Parlamentului de a veni cu asemenea solicitări, inclusiv de revocare, a guvernatorului, a membrilor Consiliului din Banca Națională”, a declarat deputatul.
În acest context, Burduja a spus că fracțiunea PSRM a insistat ca proiectul să fie retras de pe agenda ședinței și discutat suplimentar cu toate formațiunile parlamentare, pentru a fi găsit un consens asupra prevederilor controversate.

.jpg)
