Evident, surpriza săptămânii trecute, dar poate și a anului în justiția moldovenească a fost găsirea unei soluții pentru partidul de guvernământ la legea  care prevede evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Este un act normativ important din lanțul de schimbării în justiție, prima etapă fiind pre-vettingul, iar acum vettingul. Legea urma să intre în vigoare, în versiunea examinată de deputați, dar șeful statului a reîntors proiectul în Parlament. În motivarea expusă de Președinte se menționează că „exercițiul de evaluare externă este însoțit de o multitudine de riscuri, iar pentru reducerea lor sunt necesare contrabalanțe legislative”.

După scandalul cu cele 21 de decizii ale Curții Supreme de Justiție, prin care au fost anulate hotărârile comisiei Pre-vetting, autoritățile vor să se asigure că nu se va intra, din nou, într-un blocaj și în cazul evalurii judecătorilor și procurorilor, pentru cea de a doua etapă a reformei.

Prevederea legală care a bulversat mediul juridic a fost legat de atribuțiile excesive chiar anticonstituționale ale Comisiei de evaluare a judecătorilor și procurorilor. Potrivit textului adaptat, acestea vor lua în considerare hotărârile judecătorești irevocabile, cu excepția celor care sunt considerate arbitrare sau vădit nerezonabile, adică Comisia va putea decide la propria discreție care dintre hotărârile judecătorești, relevante evaluării, să le admită, și pe care nu. Totodată, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor vor putea fi contestate și de Comisia de evaluare, nu doar de subiecții supuși evaluării. Contestația se va depune la Curtea Supremă de Justiție, unde va fi examinată în termen de 30 de zile de către un complet format din primii trei judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la data de 31 decembrie 2022.

Mai multe partide extraparlamentare, juriști și avocați au criticat intervenția Președintelui în textul legii și au spus că guvernarea PAS a comis un nou derapaj prin care vrea să-i ofere Comisiei de evaluare dreptul de a se situa deasupra instanțelor judecătorești și să decidă „caracterul vădit ilegal” al unei decizii care vizează evaluarea judecătorilor sau procurorilor.

Norma dată a fost luată la puricat de experți care spun că discreția Comisiei vetting de a decide care dintre hotărârile judecătorești relevante evaluării, să le admită, și pe care nu, este un non-sens juridic.

Comisia vetting nu poate avea discreția de a alege ce să respecte și ce nu pentru că ea funcționează, totuți, într-o realitate juridică condusă și guvernată cel puțin de Constituție. Adică un organ, din afara sistemului judecatoresc va hotărî care decizie judecatorească e „arbitrară sau vădit nerezonabilă”. S-a ajuns până la absurd!!!

Și mai critice au fost partidele extraparlamentare care au spus că prin promovarea acestei norme, ca o comisie de evaluare să se situeze deasupra unei hotărâri de instanță, se neglijează și recomandările esențiale ale Comisiei de la Veneția. Totoodată, prin acest proiect se desconsideră condiționalitățile UE care prescriu că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, vettingul, urmează să respecte întocmai avizele Comisiei de la Veneția.

Toți înțeleg, chiar și partenerii externi, că reforma justiției va trena, iar o eventuală continuare a crizei din sistem determină acțiuni mai radicale din partea guvernării. Decidenții au tot așteptat ca soluțiile să vină din interiorul sisemului de drept, ca sistemul să se autocurățe, dar asta nu se întâmplă și atunci vorba unui expert „ judecătorii să nu se supere că politicienii vor interveni cu buldozerul”. Exact asta s-a întâmplat.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE