Reforma administrativ-teritorială reaprinde disputa politică – Între eficiență, autonomie locală și riscul centralizării excesive

Reforma administrativ-teritorială revine în prim-planul dezbaterilor publice și politice din Republica Moldova, pe fundalul intenției Guvernului de a accelera procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale și de a modifica regulile după care vor funcționa viitoarele structuri administrative locale. Deși majoritatea actorilor politici și experților recunosc că actualul model administrativ este depășit și dificil de susținut financiar, opiniile privind modul în care trebuie realizată reforma diferă semnificativ, iar principalele dispute țin de gradul de centralizare, criteriile de reorganizare și impactul asupra autonomiei locale.

Deputata Liliana Iaconi susține că reorganizarea administrativă nu trebuie construită pe interese politice conjuncturale sau exclusiv pe criterii statistice legate de populație, ci pe o viziune strategică pe termen lung care să permită dezvoltarea durabilă a comunităților locale și accesul acestora la investiții și servicii publice moderne.

Potrivit acesteia, simpla reducere a numărului de primării nu garantează eficiența administrativă dacă nu există o strategie clară privind dezvoltarea economică regională, infrastructura și capacitatea noilor entități administrative de a atrage fonduri europene și investiții publice. Iaconi consideră că localitățile cu populații de aproximativ 5.000–6.000 de locuitori ar putea deveni suficient de puternice pentru a implementa proiecte complexe de infrastructură, inclusiv în domeniul transportului intercomunitar, serviciilor sociale sau modernizării centrelor medicale.

În opinia deputatei, consolidarea administrativă ar putea crea premise pentru o administrare mai eficientă a resurselor și pentru servicii publice mai calitative, însă doar dacă reforma este construită în jurul unor obiective strategice și nu transformă reorganizarea teritorială într-un exercițiu birocratic sau electoral.

Fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, consideră la rândul său că reforma administrativ-teritorială este inevitabilă, însă avertizează că aceasta trebuie realizată cu prudență și în strânsă consultare cu administrațiile locale.

Diacov afirmă că actuala structură administrativă, bazată pe 32 de raioane și sute de primării cu capacități financiare reduse, nu mai poate răspunde eficient necesităților moderne de administrare și dezvoltare regională, însă susține că orice reformă trebuie să fie însoțită de o reformă profundă a finanțelor publice locale.

Acesta amintește experiența reformei teritoriale din 1998, pe care o consideră relevantă și astăzi, deoarece a permis ca o parte mai mare a veniturilor colectate în teritoriu să rămână la dispoziția administrațiilor locale, sporind capacitatea acestora de dezvoltare și investiții.

În opinia sa, succesul unei eventuale reforme depinde nu doar de redesenarea hărții administrative, ci și de capacitatea statului de a crea mecanisme financiare prin care noile structuri locale să devină mai autonome și mai puternice economic.

În același timp, expertul politic Corneliu Ciurea avertizează că o eventuală accelerare a reformei înaintea alegerilor locale ar putea genera reacții negative puternice din partea administrațiilor locale și a societății, mai ales dacă procesul va fi perceput drept unul impus politic de către guvernare.

Potrivit lui Ciurea, una dintre cele mai sensibile probleme ține de distribuirea resurselor financiare între administrația centrală și cea locală, expertul acuzând riscul unei centralizări excesive la nivelul Chișinăului.

Acesta consideră că, în forma actuală, reforma riscă să reducă influența și autonomia administrațiilor locale, transferând prea mult control către instituțiile centrale și diminuând capacitatea comunităților locale de a decide independent asupra priorităților de dezvoltare.

Expertul prognozează chiar posibilitatea unui blocaj politic și administrativ, în condițiile în care guvernarea pare hotărâtă să accelereze reforma, iar o parte a societății și a autorităților locale manifestă deja reticență față de actualul model propus.

La rândul său, expertul politic Igor Boțan susține că una dintre cele mai mari probleme ale procesului este lipsa unui dialog politic amplu și coerent între partidul de guvernare și formațiunile care susțin în principiu necesitatea reformei administrației publice locale.

Boțan afirmă că majoritatea partidelor parlamentare sunt de acord cu necesitatea reorganizării administrative, însă diferențele apar atunci când este discutat modul concret de implementare, structura viitoarelor entități administrative și raportul dintre autonomie locală și control centralizat.

Expertul atrage atenția și asupra faptului că actuala Constituție a Republicii Moldova prevede existența consiliilor raionale, ceea ce complică orice tentativă de eliminare sau restructurare radicală a nivelului administrativ intermediar.

Totodată, Igor Boțan amintește că politicile regionale ale Uniunii Europene favorizează existența mai multor niveluri administrative pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene și pentru dezvoltarea regională echilibrată, oferind exemplul Finlandei, care a fost nevoită să adapteze propriul model administrativ la cerințele europene.

În paralel cu aceste dezbateri, Guvernul urmează să examineze modificări importante ale Metodologiei de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale, document care simplifică procedurile de comasare și introduce noi stimulente financiare pentru localitățile care acceptă reorganizarea.

Printre cele mai importante schimbări propuse se numără eliminarea derogării care permitea crearea unor unități administrative cu populații sub 3.000 de locuitori, eliminarea limitei de 25 de kilometri dintre localitățile participante la amalgamare și reducerea pragului de vot necesar în consiliile locale pentru aprobarea comasărilor.

Guvernul argumentează că aceste modificări sunt necesare pentru a accelera procesul și pentru a evita situațiile în care unele localități ar trebui reorganizate repetat în cadrul unor reforme ulterioare.

Documentul propune și majorarea substanțială a stimulentelor financiare pentru localitățile amalgamate, impactul estimat al acestor măsuri fiind de aproximativ 6,49 miliarde de lei, în condițiile în care peste 776 de primării din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori și sunt considerate vulnerabile financiar.

În esență, reforma administrativ-teritorială devine una dintre cele mai sensibile teme politice și administrative ale următorilor ani, deoarece aceasta nu presupune doar reorganizarea unor hărți administrative, ci redefinește raporturile dintre centru și teritoriu, modul de distribuire a resurselor publice și capacitatea statului de a menține un echilibru între eficiență administrativă și autonomia comunităților locale.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Maia Sandu a convocat Consiliul Național de Securitate – Moldova...

Alexandr Berlinschii critică extinderea CNA: „Există riscul destabilizării instituțiilor de...

Ministrul Gavriliță – Guvernul nu va majora salariile „pe datorie”...

Banca Mondială – Piața muncii devine una dintre cele mai...

Renato Usatîi propune renunțarea la serviciul militar obligatoriu: „Până miercuri...

CSJ critică extinderea competențelor CNA – Risc de blocaj în...