Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, şi-a anunţat demisia, luni, 31 mai, după declaraţii controversate privind implicarea militară a ţării sale în străinătate.
“Îmi anunţ demisia din funcţia de preşedinte, cu efect imediat”, a declarat la Berlin Koehler, în vârstă de 67 de ani, a cărui funcţie este în principal onorifică.
El a explicat că a luat această decizie după ce a acordat un interviu care a fost interpretat la modul general ca o justificare a angajamentului militar al Germaniei în străinătate pentru apărarea intereselor sale economice. Declaraţiile sale au provocat numeroase reacţii în această ţară, pacifistă de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
“Aceste critici sunt lipsite de orice fundament”, a reafirmat Koehler, vizibil emoţionat, într-o scurtă declaraţie televizată, de la sediul preşedinţiei, alături de soţia sa, Eva Luise.
“Vă cer să înţelegeţi decizia mea”, a adăugat el.
La 22 mai, Koehler a declarat pentru postul de radio public, la revenirea dintr-o vizită în Afganistan, unde Germania are mobilizaţi 4.500 de militari: “După părerea mea, societatea în ansamblul său este pe cale să accepte progresiv (...) că în caz de incertitudine sau necesitate, un angajament militar poate fi necesar pentru protejarea intereselor noastre, de exemplu a libertăţii căilor comerciale, cum ar fi împiedicarea instabilităţii în regiuni întregi care ar avea efecte negative asupra schimburilor noastre, a locurilor noastre de muncă şi a veniturilor noastre”.
În faţa acestei controverse, el a afirmat ulterior că a fost înţeles greşit, indicând că declaraţiile sale nu sunt legate de angajamentul militar al Germaniei în Afganistan. Unul dintre purtătorii săi de cuvânt a explicat că preşedintele s-a referit mai degrabă la angajamentul împotriva atacurilor piraţilor.
Fost lider al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Koehler, în vârstă de 67 de ani, a fost reales anul trecut în funcţia onorifică de preşedinte federal. El este membru al partidului cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată.
Născut în 1943, în Polonia, el a fost al şaptelea dintre cei opt copii ai unei familii aparţinând minorităţii germane din Basarabia (România). În 1940, după ce România a cedat acest teritoriu Uniunii Sovietice, părinţii săi s-au refugiat într-un sat din apropierea actualei frontiere ucrainene.
În contextul avansării Armatei Roşii, în Polonia, familia sa a fost nevoită să se refugieze din nou, de această dată în regiunea Leipzig. Opt ani mai târziu, s-au instalat în Bade-Wurtemberg.
Conform Legii Fundamentale (care ţine loc de Constituţie în Germania), preşedintele Camerei superioare a Parlamentului (Bundesrat), social-democratul Jens Boehrnsen, va asigura interimatul.
Succesorul său trebuie ales în decurs de 30 de zile.