Premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi conceptul de dereglementare, prin care Guvernul își propune să reducă birocrația pentru mediul de afaceri și să schimbe modul în care statul efectuează controale asupra companiilor. Măsurile urmează să fie transpuse în proiecte de lege și hotărâri de Guvern, iar pachetele se află în prezent în etapa finală de avizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție.
Inițiativa vine după ce, la 22 iulie, la prima ședință a Guvernului, Tofan a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să vină, până la 9 septembrie, cu propuneri concrete pe două direcții: eliminarea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare și reformarea sistemului de controale asupra sectorului privat.
Analiza prezentată de premier a identificat două probleme majore: numărul mare de cerințe și acte permisive care pot fi simplificate și o abordare considerată prea punitivă și disproporționată în cazul controalelor, uneori suprapuse între mai multe instituții.
Aproape 100 de acte normative, vizate de modificări
Potrivit lui Tofan, Guvernul pregătește două pachete de dereglementare, care prevăd modificarea sau abrogarea a aproximativ 100 de acte normative. Unul dintre pachete vizează hotărârile de Guvern, iar celălalt modificările legislative.
Autoritățile au analizat, de asemenea, aproximativ 80 de acte permisive, pentru a identifica documentele care pot fi eliminate sau înlocuite cu notificări ori documente de conformitate voluntară.
O altă problemă identificată ține de cele 172 de proceduri cu caracter permisiv care există în afara Nomenclatorului actelor permisive stabilit prin lege. Acestea urmează fie să fie justificate și introduse în Nomenclator, fie să fie transformate în proceduri de notificare.
Guvernul atrage atenția și asupra numărului mare de instituții care pot interveni în activitatea economică. În prezent există 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare.
Totodată, activitatea economică poate fi vizată de peste 300 de articole contravenționale și peste 80 de articole din Codul penal.
Investițiile în extravilan ar putea fi scoase din „labirintul” birocratic
Premierul a prezentat mai multe exemple de proceduri care ar urma să fie simplificate.
Una dintre cele mai complicate situații vizează investițiile agro-industriale și energetice de mici dimensiuni în extravilan. În cazul unei construcții agricole de bază, precum un frigider, depozit sau hală, amplasată într-o localitate fără Plan Urbanistic General aprobat, obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare poate presupune cel puțin 26 de etape administrative, cu o durată minimă de 7 până la 12 luni.
Dacă este necesară și evaluarea impactului asupra mediului, perioada poate ajunge la 10–15 luni.
Guvernul propune simplificarea acestei proceduri, fără eliminarea cerințelor tehnice, de mediu sau de patrimoniu.
Printre modificările propuse se numără și eliminarea obligativității refacerii autorizației sanitar-veterinare și a certificatului de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor doar pentru că este prelungit contractul de chirie. Documentele ar urma să fie valabile pe termen nelimitat atât timp cât activitatea și condițiile relevante nu se schimbă.
De asemenea, statele de personal nu vor mai fi obligatorii pentru toate companiile, acestea urmând să poată fi utilizate doar dacă sunt necesare angajatorului.
Guvernul vrea să elimine și situațiile în care o procedură prevăzută de lege ca simplă notificare ajunge, în practică, să funcționeze ca o autorizație. Potrivit conceptului prezentat, dacă legea permite începerea unei activități în baza notificării, întreprinderea nu ar trebui să fie obligată să aștepte un certificat care doar confirmă depunerea acesteia.
Mai puțină hârtie pentru antreprenori
O serie de proceduri administrative ar urma să fie digitalizate. Documentele și instruirea privind securitatea și sănătatea în muncă ar putea fi realizate electronic, inclusiv prin instruire online și semnătură electronică.
În domeniul construcțiilor, investitorul nu ar mai trebui să colecteze personal avize de la alte instituții. Autoritățile ar urma să facă schimbul de documente între ele, inclusiv în cazul avizelor de patrimoniu.
Totodată, clădirea și rețelele care o deservesc ar putea fi autorizate printr-o singură procedură, în locul unor autorizări separate și succesive.
Guvernul propune și posibilitatea unei examinări preliminare, opționale, a conceptului urbanistic, astfel încât investitorul să poată afla din timp dacă există impedimente majore înainte de a cheltui bani pentru proiectarea completă.
Un alt mecanism propus vizează situațiile în care autoritățile întârzie nejustificat eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizațiilor de construire. În asemenea cazuri ar putea fi creată o cale administrativă de deblocare, înainte ca investitorul să fie obligat să se adreseze instanței.
Registre electronice și eliminarea unor cerințe considerate inutile
Printre măsuri se regăsește și simplificarea registrelor vitivinicole. Acestea ar putea fi ținute direct în sistemele informaționale existente, fără obligația reproducerii registrelor pe hârtie, cu foi numerotate, șnuruite și semnate.
Și laboratoarele medicale ar urma să beneficieze de recunoașterea acreditărilor europene relevante. Dacă un laborator este deja acreditat de un organism recunoscut în sistemul european de acreditare, nu ar mai trebui să demonstreze din nou respectarea acelorași standarde printr-o procedură similară.
O altă propunere vizează plăcile galbene de înmatriculare pentru vehiculele care efectuează transport public de pasageri. Guvernul consideră că această cerință generează costuri și proceduri suplimentare fără un beneficiu clar pentru siguranța pasagerilor și propune revenirea la plăcuțele obișnuite.
Vor fi simplificate și formularele pentru echipamentele de casă și de control, astfel încât companiile să nu mai fie obligate să completeze informații care nu sunt relevante pentru fiecare situație.
Controalele statului, ținta celei de-a doua componente a reformei
O parte importantă a reformei vizează modul în care statul controlează companiile. În prezent, potrivit datelor prezentate de premier, controalele fiscale planificate reprezintă aproximativ 4% din totalul anual, ceea ce, în opinia autorităților, creează lipsă de predictibilitate și poate genera riscul unor controale percepute drept hărțuire.
Începând cu 22 iulie, când Guvernul a lansat adresa controale@gov.md, și până la 6 septembrie au fost primite peste 200 de sesizări de la antreprenori.
Dintre acestea, 63 au vizat bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe sectoriale, iar 38 au vizat controalele statului.
Potrivit premierului, aproape 74% dintre sesizările referitoare la controale au vizat două instituții – Serviciul Fiscal și ANSA.
Printre problemele semnalate se numără controalele fiscale inopinate sau repetate, sancțiunile considerate disproporționate, cerințele excesive pentru micii producători, blocajele la obținerea unor avize, raportările duble și solicitarea unor documente sau informații considerate inutile.
Controale în funcție de risc, nu după aceeași regulă pentru toți
Guvernul propune ca firmele cu risc redus și istoric bun să nu fie controlate în același mod ca activitățile cu risc ridicat sau companiile care au încălcări repetate.
Pentru controlul fiscal este propus un plan anual clar, o metodologie publică de clasificare a riscurilor și integrarea planului în Registrul de stat al controalelor.
Controalele suplimentare și cele inopinate ar urma să fie excepții justificate.
Totodată, autoritățile vor să introducă limite mai clare privind durata și frecvența controalelor, iar inspectorii ar urma să utilizeze liste de verificare inclusiv în cazul controalelor fiscale.
Guvernul propune și reducerea numărului de documente solicitate în timpul controalelor, precum și extinderea Registrului de stat al controalelor pentru a identifica verificările repetate și eventualele abateri de procedură.
Un alt principiu anunțat este că performanța instituțiilor nu trebuie măsurată prin suma amenzilor sau a banilor colectați în urma controalelor. Accentul ar trebui pus pe reducerea riscurilor, respectarea procedurilor și creșterea conformării voluntare.
„Controlul trebuie să aibă scop de prevenție și conformare, nu de pedeapsă”, este una dintre concluziile prezentate de premier.
Pachetele, în etapa finală
Pachetele de dereglementare se află acum în etapa finală de avizare la Ministerul Justiției și CNA. Ulterior, modificările care țin de hotărâri de Guvern vor fi înaintate spre aprobare Executivului, iar schimbările legislative vor fi aprobate de Guvern și transmise Parlamentului.
Vasile Tofan a precizat că reforma nu se va încheia odată cu aceste două pachete și că autoritățile vor continua să revizuiască regulile, să elimine procedurile duplicate și să digitalizeze procesele administrative.
Premierul a subliniat însă că dereglementarea nu presupune eliminarea standardelor de sănătate, siguranță, protecție a mediului sau a consumatorilor, ci eliminarea procedurilor și documentelor care se repetă fără să aducă o valoare reală.
„Dacă o acreditare europeană confirmă deja respectarea standardelor, nu trebuie repetată aceeași procedură. Dacă legea prevede notificarea, nu o transformăm într-o așteptare după un certificat. Dacă o evidență poate fi ținută sigur în format electronic, nu obligăm oamenii să păstreze registre pe hârtie”, a declarat Vasile Tofan.


