Deputații din fracțiunea PLDM au contestat la Curtea Constituțională decizia, prin care Parlamentul a demis Guvernul condus de Valeriu Streleț, anunță Politik.md.  În special, liberal-democrații întreabă înalta Curte, dacă un Guvern poate fi demis prin moţiune de cenzură - pentru suspiciuni de corupţie, care nu au fost probate.
Autorii sesizării invocă în context statuările din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.4 din 22.04.2013, în cazul examinării unor speţe similare, şi anume:
„[...] 116. Având în vedere aceste aspecte, precum şi consecinţele devastatoare asupra reputaţiei şi imaginii publice, pe care le poate provoca atragerea la urmărire penală sau supunerea unor atacuri mediatice la comandă, Curtea avertizează asupra inadmisibilităţii utilizării ilegale a instituţiilor de drept şi de presă în scopuri politice. Din aceste considerente, Curtea îşi rezervă dreptul de a examina în ultimă instanţă şi cu mare atenţie toate actele date în competenţa sa prin articolul 135 din Constituţie, ce vizează înlăturarea din / numirea în funcţii publice a persoanelor suspectate de acte de corupţie...", se menționează în sesizare. 
Sesizarea deputaţilor PLDM vizează instituirea unor condiții „permanente” ca Parlamentul să poată demite Guvernul pentru suspiciuni neprobate de corupţie a prim-ministrului sau a membrilor guvernului, prin exprimarea votului de neîncredere de către legislativ, având ca element de bază o moţiune de cenzură.
Deputaţii mai invocă şi constatările Hotărârea Curţii Constituționale din 22 aprilie 2015: „faptele descrise în Moţiunea de cenzură, aprobată prin Hotărâre a Parlamentului, sunt confirmate prin informaţii aflate în domeniul public şi scurse/publicate în mass-media, precum şi prin cele obţinute de la organele de urmărire penală”.
Astfel, suspiciunile de corupţie urmează a fi determinate de iniţierea a cel puţin unei proceduri de urmărire penală şi/sau judiciare la nivel naţional, pentru a stabili existenţa unei intenţii, în special de corupţie.
Semnatarii sesizării consideră că este absolut necesar ca Înalta Curte să se pronunţe detaliat asupra celor menţionate mai sus, pentru a exclude crearea deliberată de către subiecţii politici a precedentelor de demitere a Puterii Executive, doar în baza unor pretinse suspiciuni de corupţie, neprobate de către instituţiile de drept.
Autorii solicită Curţii Constituţionale examinarea sesizării în regim de urgenţă.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE