În multe privinţe, votarea de duminică a fost o premieră absolută. În alegerile parlamentare de la 28 noiembrie, cel puţin nouă lucruri ni s-au întâmplat pentru prima oară,  scrie analistul politic, Petru Bogatu.
1. Scrutinul de la 28 noiembrie a fost al treilea la număr în ultimele 19 luni. Primele două au avut loc, precum se ştie, în lunile aprilie şi iulie 2009. Dacă la acestea adăugăm şi referendumul din septembrie 2010l , vom constata că alegătorul a fost nevoit să voteze de 4 ori într-un segment relativ scurt de timp. Încă niciodată de la proclamarea independenţei încoace, electoratul autohton nu a fost chemat atât de des la urne.
2. PCRM a căzut sub pragul psihologic de 40 la sută. Este cel mai prost rezultat înregistrat de comunişti de la venirea lor la putere în anul 2001.
3. Partidul Comuniştilor surclasează Partidul Liberal-Democrat doar cu 10 la sută. Încă niciodată, din momentul în care a devenit cea mai puternică formaţiune politică din republică, diferenţa dintre PCRM şi partidul de pe locul doi nu a fost atât de mică.
4. PLDM a întrunit duminică circa 30 la sută din totalul de sufragii. Este cel mai bun rezultat obţinut vreodată de un partid democratic din Republica Moldova.
5. La 28 noiembrie, formaţiunea lui Vlad Filat aproape că şi-a dublat scorul electoral şi numărul de mandate câştigate în comparaţie cu scrutinul din 29 iulie 2009. Este o creştere record pentru scena politică moldovenească.. Nici un partid nu a reuşit până acum un salt atât de spectaculos într-un interval de numai un an şi ceva de la alegerile anterioare.
6. La scrutinul de duminică nu a luat parte nici un bloc electoral. Pentru prima oară de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, la alegerile parlamentare nu a participat nicio alianţă de formaţiuni politice, chit că legislaţia permite acest lucru.
7. Cei 35 de concurenţi care nu au trecut pragul electoral au obţinut laolaltă doar 6,6 la sută din sufragii. Astfel, votul alegătorilor moldoveni s-a dovedit a fi, duminică, mai raţional ca oricând. Polarizarea electoratului în jurul formaţiunilor cu şanse a fost una fără precedent în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova. De unde şi concluzia că pe scena noastră politică începe eliminarea naturală a puzderiei de partide care an de an doar fac umbră pământului.
8. Pentru prima oară de la revirimentul PL în 2007, Dorin Chirtoacă nu a fost locomotiva partidului în alegeri. Se pare că lipsa sa i-a costat scump pe liberali.
9. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în ziua votării au fost efectuate nu unul, ci două două exit-poll-uri. Cel dintâi a fost realizat de IRES, cel de-al doilea - de CBS AXA. În treacăt fie spus, deşi sunt aspru criticate şi catalogate de presă ca fiind catastrofale, cele două sondaje nu-s atât de proaste după cum par a fi la o privire superficială.
A gafat enorm în ceea ce priveşte rezultatul PCRM doar IRES. Însă prognozele CBS AXA, în linii mari, s-au confirmat. Liberalilor, de exemplu, li s-au oferit 10 la sută şi ei au obţinut exact acest rezultat. Punct ochit, punct lovit.
Potrivit exit-pll-ului CBS AXA, PLDM urma să obţină 32 la sută. În realitate, liberal-democraţii au întrunit 30 la sută. PDM a fost creditat cu 14 la sută, dar a obţinut aproape 13. Ambele rezultate se încadrează în marja de eroare anunţată. PCRM a totalizat, ce-i drept, potrivit rezultatelor oficiale, cu 6 la sută mai mult decât a pronosticat CBS AXA. În cazul comuniştilor însă avem de a face cu un fenomen care trebuie încă explicat. PCRM şi în 2009 , şi în 2005 a obţinut aproximativ cu 6 la sută mai mult decât estimau exit-poll-urile.
De ce se întâmplă asta? Din două una. Ori partidul lui Vladimir Voronin fură, ori alegătorilor PCRM le este ruşine să recunoască că votează cu comuniştii.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE