Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unui interviu pentru Politico, acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Republica Molldoova „discută serios” dacă să se alăture la o alianță de apărare „mai largă”. „Acum există o discuţie serioasă ( în Republica Moldova n.r.) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare. Şi dacă, la un moment dat, ajungem la concluzia că trebuie să ne schimbăm statutul neutru, acest lucru va trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.

În contextul celor declarate de către șefa statului moldovean, amintesc că, la reuniunea ministerială NATO de la București, desfășurată la sfîrșitul lunii noiembrie 2022, ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu a specificat trei lucruri importante: Republica Moldova este o țară neutră, însă neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare, sau indiferență față de ce se întâmplă în lume; statul moldovean este interesat să își fortifice reziliența de securitate non-militară, inclusiv prin intermediul NATO; în contextul dificil din regiune, afectat de războiul din Ucraina, solidaritatea prietenilor statului moldovean este necesară.

La Chișinău există suficiente voci care sugerează că statul moldovean ar trebui să renunțe la statutul de neutralitate. Acestea argumenteaza că Republica Moldova este o victimă a neutralității: „Neutralitatea a fost o chestiune pe care Rusia a salutat-o, dar nu a respectat-o”, afirmă acestea. Și au dreptate.

La fel de adevărat este că statutul de neutralitate constituțională a protejat Republica Moldova de încercările Moscovei de a atrage Chișinăul în proiecte de colaborare militară în spațiul post-sovietic., Dar această neutralitate a statului moldovean nu a fost recunoscută în plan internațional. Prezența militară rusă pe teritoriul național din stânga Nistrului, fiind o stare de fapt și în prezent.

Există suficiente argumente, pro sau contra, pentru inițierea unei dezbateri publice, liberă și transparentă, pe marginea renunțării sau nu, a statutului de neutralitate prezent în Constituția Republicii Moldova.

Părinții fondatori ai statului moldovean au inclus în Constituția moldoveană articolul 124,  care se referă la limitele revizurii legii supreme. Bine au făcut!

Acest articol expune clar, prin punctul întâi al acestui articol, că dispozițiile caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului moldovean, pot fi revizuite numai prin aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Punctul doi al acestui articol prevede expres că nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Punctul trei afirmă că legea supremă a statutui moldovean nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

Deputații Parlamentului Republicii Moldova se pot, sau nu, expune prin vot asupra păstrării neutralității statului moldovean ori renunțarea la acest statut. Dacă găsesc voturi pentru schimbarea  statutului de neutralitate partidul de guvernământ este obligat să supună decizia luată spre aprobarea  cetățenilor moldoveni, prin referendum. Consultarea cetățenilor nu poate avea loc în timpul stării de urgenţă, de asediu şi de război.

Concluzia este la suprafață: statul moldovean dacă vrea să adere la NATO trebuie să respecte prevederile constituționale iar acest lucru durează în timp.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE