Nereguli de miliarde de lei la Primăria Chișinău – Curtea de Conturi avertizează asupra unor deficiențe grave în gestionarea patrimoniului public – Reacția municipalității

Curtea de Conturi a identificat abateri de 14,24 miliarde de lei în evidența financiar-contabilă a Primăriei Chișinău pentru anul 2025. Auditorii semnalează terenuri subevaluate cu aproape 5,8 miliarde de lei, înregistrări duble ale unor bunuri și nereguli legate de privatizarea unor spații locative. Reprezentanții municipalității susțin însă că sumele reflectă erori de evidență contabilă și nu prejudicii financiare în aceeași valoare.

Evidența patrimoniului public al municipiului Chișinău este afectată de deficiențe pe care Curtea de Conturi le califică drept sistemice. Potrivit rezultatelor auditului pentru anul 2025, abaterile constatate se ridică la aproximativ 14,24 miliarde de lei la nivelul bilanțului contabil, 6,30 miliarde de lei la nivelul veniturilor și 478,3 milioane de lei la nivelul cheltuielilor.

Ana Diaconu, șefa adjunctă a unei direcții din cadrul Curții de Conturi, a avertizat că amploarea denaturărilor afectează credibilitatea rapoartelor financiare ale municipalității și scoate în evidență probleme în evidența, evaluarea și raportarea patrimoniului public.

Verificările auditorilor au vizat atât înregistrarea bunurilor, cât și mecanismele de control intern managerial din subdiviziunile municipale.

Aproape 5,8 miliarde de lei — diferențe în evidența terenurilor

Una dintre cele mai importante probleme semnalate de auditori se referă la terenurile aflate în proprietatea municipalității. Potrivit Curții de Conturi, valoarea contabilă a 7.287 de loturi, cu o suprafață totală de 1.169,86 hectare, este subevaluată cu aproximativ 5,79 miliarde de lei.

Diferențele dintre evidența contabilă și datele cadastrale au afectat valoarea patrimoniului raportat și veniturile aferente evaluării acestuia.

Auditorii au identificat și înregistrarea dublă a 35 de terenuri, cu o suprafață totală de 34,3 hectare. Acestea figurau atât în evidența aparatului Primăriei, cât și în bilanțurile a patru instituții subordonate, ceea ce a generat o supraevaluare nejustificată a patrimoniului cu 50,35 milioane de lei.

În plus, auditul a semnalat nereguli privind privatizarea unor apartamente și încăperi comune ale blocurilor locative, cu o valoare indicată de 4,47 miliarde de lei.

Primăria: Sunt erori contabile, nu prejudicii de aceeași valoare

Reprezentanții Primăriei Chișinău nu neagă existența unor probleme în evidența contabilă, însă contestă interpretarea potrivit căreia sumele prezentate ar reprezenta prejudicii financiare efective.

Viceprimarul Olesea Pșenițchi a declarat că, în timpul auditului, municipalitatea a efectuat ajustări financiar-contabile în valoare de 31,7 milioane de lei.

„Noi nu negăm că au fost depistate încălcări la evidența contabilă și în sume mari care au fost vociferate, dar este important de menționat că aceste erori nu prezintă prejudicii în sumele care au fost vociferate”, a afirmat viceprimarul, notează Info1.md

Pșenițchi a mai spus că municipalitatea cunoaște terenurile vizate și că va urmări corectarea evidenței contabile a acestora. Totodată, ea a recunoscut că sunt necesare reguli mai clare pentru gestionarea acestor bunuri.

Curtea de Conturi avertizează: problemele nu pot fi ignorate

Explicațiile Primăriei nu au înlăturat îngrijorările auditorilor. Președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, a atras atenția că diferențele dintre evidența contabilă și datele cadastrale afectează încrederea în rapoartele financiare și indică vulnerabilități majore în administrarea patrimoniului public.

„Noi trebuie să înțelegem că acele discrepanțe de 5,8 miliarde de lei între evidența contabilă și datele cadastrale afectează direct credibilitatea și plenitudinea rapoartelor financiare și indică vulnerabilități majore în procesul de guvernanță și gestiunea patrimoniului”, a declarat Tatiana Șevciuc.

Șefa Curții de Conturi a subliniat că absența unui prejudiciu financiar demonstrat la nivelul sumelor raportate nu înseamnă că neregulile sunt lipsite de gravitate. Potrivit acesteia, deficiențele influențează inclusiv opinia de audit, care în cazul respectiv este una contrară.

„Aici nu trebuie să spunem că, dacă nu este prejudiciu, lăsăm lucrurile cum sunt și nu este grav. Este grav”, a avertizat Șevciuc.

Conducerea Curții de Conturi a mai precizat că legislația privind finanțele publice prevede răspunderea directă a conducătorului entității auditate în cazul emiterii unei opinii contrare și impune adoptarea imediată a măsurilor necesare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Bolea mai pune un termen – Toate curțile „europene” ar...

Guvernul vrea să golească profiturile companiilor de stat pentru a...

Datoria de stat a Moldovei a ajuns la 150 de...

Moldova ar putea avea nevoie de 4–5 ani pentru a...

Christine Lagarde pleacă de la conducerea BCE înainte de încheierea...

Guvernul oferă 200.000 de lei profesorilor care se mută în...