Răsărita ucraineană, cu până la 39% mai ieftină decât cea moldovenească – Experții avertizează asupra riscului de faliment pentru fermieri

Agricultorii din Republica Moldova riscă să piardă milioane de lei dacă importurile de răsărită vor fi liberalizate fără măsuri de protecție. Diferența dintre prețurile din Ucraina și cele de pe piața locală ajunge la aproximativ 2 lei pentru un kilogram, iar economistul Iurie Rija avertizează că o asemenea presiune ar putea împinge producătorii autohtoni spre faliment, într-un moment în care aceștia încearcă să-și vândă recolta și să-și achite datoriile.

Piața semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova riscă să fie lovită de o nouă presiune asupra prețurilor. Răsărita ucraineană este oferită la prețuri considerabil mai mici decât cele practicate pe piața moldovenească, iar o eventuală liberalizare a importurilor ar putea afecta direct veniturile agricultorilor locali.

Potrivit datelor prezentate de economistul Iurie Rija, o tonă de răsărită din Ucraina costă între 5.800 și 6.800 de lei. Prin comparație, la Bălți prețul ajunge la aproximativ 8.700 de lei pentru o tonă, iar la Giurgiulești la 9.400 de lei. În porturile românești Constanța și Galați, cotațiile se situează în jurul valorii de 9.500 de lei.

Astfel, marfa ucraineană este cu 22–33% mai ieftină decât cea comercializată la Bălți și cu 28–39% sub prețul de la Giurgiulești. O asemenea diferență poate stimula importurile și poate pune presiune asupra prețurilor pe care le primesc producătorii moldoveni.

„Diferența de 2 lei per kg e prea mare ca să permitem import și să stricăm prețul”, avertizează Iurie Rija.

Pierderi de sute de mii de lei pentru fiecare 100 de tone

Economistul atrage atenția că o reducere cu doar un leu a prețului pentru fiecare kilogram de răsărită înseamnă o pierdere de 100.000 de lei la fiecare 100 de tone comercializate. Pentru fermele care vând sute sau chiar mii de tone, pierderile pot ajunge la milioane de lei.

Într-o perioadă în care agricultorii au nevoie de bani pentru a-și achita datoriile și pentru a pregăti următorul ciclu agricol, diminuarea veniturilor ar putea afecta grav capacitatea acestora de a continua activitatea.

Rija avertizează că un eventual faliment al producătorilor nu ar afecta doar agricultura. Fermierii sunt clienți importanți pentru furnizorii de semințe, îngrășăminte, produse fitosanitare, carburanți și utilaje. Reducerea activității lor ar transmite efectele negative către întregul lanț economic.

Economistul atrage atenția și asupra riscului ca situația să se agraveze în cazul unei eventuale normalizări a relațiilor dintre Rusia și Ucraina și al reluării activității porturilor din regiune. Într-un asemenea scenariu, condițiile comerciale s-ar putea schimba, însă agricultorii moldoveni care nu vor rezista presiunii actuale ar putea dispărea de pe piață înainte de o eventuală redresare.

Procesatorii și agricultorii, prinși între interese economice diferite

Iurie Rija recunoaște că și fabricile de procesare au nevoie de materie primă la prețuri competitive pentru a funcționa și pentru a putea concura pe piețele externe. În opinia sa, interesele agricultorilor, procesatorilor și comercianților nu trebuie puse în opoziție.

„Și procesatorul, și agricultorul, și traderul sunt în aceeași barcă. Ar fi păcat să se certe de la vâsle”, afirmă economistul.

Una dintre soluțiile discutate este prelucrarea materiei prime în regim lohn, care ar putea permite fabricilor să-și utilizeze capacitățile disponibile fără a pune aceeași presiune asupra pieței producției agricole autohtone. Totuși, eficiența acestei variante depinde de condițiile comerciale concrete.

Rija a criticat și lipsa de implicare a unor reprezentanți ai industriei de procesare în discuțiile privind licențierea importurilor. Potrivit acestuia, agricultorii au venit la consultările cu autoritățile cu argumente economice și cu o poziție comună, în timp ce procesatorii de oleaginoase și reprezentanții sectorului zootehnic nu au manifestat aceeași mobilizare.

Economistul susține că nu a primit solicitări concrete din partea procesatorilor privind licențierea importurilor de răsărită, deși mediul asociativ pe care îl reprezintă include agricultori, procesatori, traderi și importatori de inputuri agricole.

„Cum putem reproșa unui ministru că nu ne-a apărat suficient interesele, dacă noi înșine nu am venit să le argumentăm atunci când ni s-a oferit această posibilitate?”, se întreabă Rija.

Acesta a amintit că industria de procesare s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți financiare, inclusiv excluderea unor fabrici de ulei din mecanismele de compensare a costurilor energetice și întârzieri la rambursarea TVA. Potrivit economistului, în unele cazuri, sumele nerecuperate au depășit 80 de milioane de lei, afectând lichiditatea companiilor.

Licențierea importurilor, prelungită până la sfârșitul anului?

Disputa are loc în contextul în care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus, la 28 octombrie, prelungirea până la 31 decembrie 2026 a regimului de licențiere a importurilor de grâu, porumb și răsărită.

Autoritățile argumentează necesitatea măsurii prin scăderea prețurilor de import și dificultățile logistice din regiunea Mării Negre.

Miza este însă una majoră pentru piața agricolă: pe de o parte, procesatorii au nevoie de materie primă la prețuri competitive, iar pe de altă parte, fermierii moldoveni încearcă să-și valorifice recolta fără a fi împinși într-o nouă criză financiară. Iar o diferență de aproape 2 lei pentru fiecare kilogram poate însemna, pentru exploatațiile mari, pierderi de milioane de lei.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova și Ucraina pregătesc controlul comun la două puncte de...

Licențierea importurilor de cereale ar putea fi prelungită până la...

Fermierii au protestat în mai multe raioane ale țării –...

Moldova cumpără primele gaze din Ucraina la un preț mai...

Atac sângeros al rușilor asupra unei gări din Ucraina –...

Partidul Nostru obține prelungirea restricțiilor la importurile de cereale –...