Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice: statul se împrumută pe perioade tot mai scurte, plătește dobânzi mai mari, iar o mare parte din banii atrași este folosită pentru rambursarea datoriilor contractate anterior. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că acest mecanism riscă să devină tot mai costisitor pentru buget și pentru contribuabili.
Potrivit expertului, două evoluții sunt deosebit de îngrijorătoare: deservirea datoriei publice a ajuns să consume aproximativ 10% din veniturile fiscale, iar împrumuturile de pe piața internă sunt contractate, în mare parte, pentru perioade foarte scurte.
Băncile preferă împrumuturi pe câteva luni
Veaceslav Ioniță afirmă că ponderea împrumuturilor cu scadențe mai mari de un an a coborât la aproximativ 2%, față de perioade în care acestea reprezentau circa 16% din total. În opinia sa, această schimbare reflectă reticența creditorilor de a-și angaja banii pe termen mai lung.
„Nimeni nu vrea să împrumute Guvernul mai mult de câteva luni de zile. Spun: «Pe trei-patru luni vă dau»”, a declarat expertul.
Astfel, statul ajunge să depindă de finanțări pe termen scurt, pe care trebuie să le ramburseze și să le înlocuiască rapid cu alte împrumuturi. Această situație sporește presiunea asupra bugetului și expune autoritățile riscului ca finanțarea să devină mai scumpă.
Din 5,2 miliarde de lei împrumutați, cea mai mare parte acoperă datorii vechi
Expertul a oferit și un exemplu privind modul în care sunt utilizați banii atrași de Guvern. Din aproximativ 5,2 miliarde de lei împrumutați, circa 2,5 miliarde ar merge pentru rambursarea unor datorii contractate la sfârșitul anului precedent, iar alte aproximativ 1,5–2 miliarde de lei pentru achitarea împrumuturilor luate la începutul anului curent.
În consecință, ar rămâne mai puțin de un miliard de lei din suma respectivă pentru alte necesități bugetare.
„Aproape 80% din toți banii pe care îi împrumutăm îi dăm pentru a întoarce datoriile pe care le-am luat cu câteva luni în urmă”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Cu alte cuvinte, o mare parte din finanțarea nouă nu ajunge să acopere cheltuieli noi, ci este folosită pentru rostogolirea datoriei existente. Statul continuă să se împrumute pentru a rambursa împrumuturi anterioare, într-un circuit care devine tot mai costisitor atunci când dobânzile cresc.
Dobânzile au trecut de 10%, iar nota de plată crește
O altă problemă semnalată de expert este majorarea costului împrumuturilor. Potrivit acestuia, dacă dobânzile au pornit de la aproximativ 9%, ulterior au depășit pragul de 10%, ajungând la circa 10,4%.
Ioniță estimează că această creștere obligă Guvernul să plătească aproximativ 20 de milioane de lei în plus în fiecare lună, comparativ cu situația în care dobânzile ar fi rămas la nivelurile anterioare.
„Anul acesta am plătit sute de milioane de lei în plus numai pentru faptul că a crescut dobânda”, a avertizat expertul.
Banii suplimentari destinați dobânzilor înseamnă resurse mai puține disponibile pentru alte cheltuieli publice. În loc să finanțeze investiții sau servicii, statul trebuie să aloce o parte tot mai mare din venituri pentru costul banilor împrumutați.
Datoria apasă tot mai greu asupra bugetului
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, faptul că deservirea datoriei consumă aproximativ o zecime din veniturile fiscale reprezintă un semnal de alarmă pentru finanțele publice. În același timp, scadențele scurte și dobânzile mai mari complică gestionarea împrumuturilor și cresc costurile de finanțare.
Evoluțiile descrise de expert indică o presiune dublă asupra bugetului: statul trebuie să ramburseze rapid datorii mai vechi și, în același timp, să suporte costuri mai mari pentru finanțarea nouă.
Dacă această tendință continuă, o parte tot mai mare din veniturile publice va fi absorbită de plata dobânzilor și refinanțarea obligațiilor existente, reducând spațiul financiar disponibil pentru alte priorități ale țării.


