Republica Moldova riscă să intre într-un nou an cu salarii care nu acoperă nici măcar nevoile elementare ale angajaților. În timp ce sindicatele cer o majorare mai consistentă a salariului minim, Ministerul Finanțelor ar fi acceptat, deocamdată, doar o creștere până la 7.000 de lei, cu aproximativ 11% peste nivelul actual. Reprezentanții sindicatelor avertizează că această sumă nu va acoperi nici minimul de existență și nici pragul național al sărăciei.
Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, susține că negocierile cu autoritățile trenează, iar propunerea înaintată de Ministerul Finanțelor este insuficientă pentru a asigura un trai decent celor care muncesc pe salariul minim.
Potrivit acestuia, salariul minim ar trebui stabilit cel târziu în luna septembrie, astfel încât atât angajatorii din sectorul real, cât și instituțiile bugetare să-și poată planifica din timp cheltuielile pentru anul următor. În realitate, anul trecut decizia a fost aprobată abia la 1 decembrie, iar în acest an negocierile continuă fără un consens.
„Am avut săptămâna trecută consultările grupului de lucru privind salariul minim și acolo Ministerul Finanțelor ne-a informat că pot accepta doar un salariu minim de 7.000 de lei, adică, în față de actualul de 6.300, o majorare cu 11%. Noi, în opinia sindicatelor, considerăm că este foarte puțin și este insuficient pentru a asigura un trai decent celor care muncesc pe salariul minim și pentru a asigura o reproducere a forței de muncă”, a declarat Sergiu Sainciuc.
7.000 de lei nu ar acoperi nici minimul de existență
Reprezentantul sindicatelor atrage atenția asupra unei discrepanțe între salariul minim propus pentru sectorul bugetar și cel negociat pentru sectorul real al economiei.
Astfel, sindicatele și patronatele au convenit asupra unui salariu minim de 7.600 de lei pentru anul viitor în sectorul real. Deși nici această sumă nu este considerată suficientă, Sainciuc spune că ea acoperă cel puțin pragul național al sărăciei, minimul de existență și nivelul pensiei minime.
În schimb, salariul de 7.000 de lei propus pentru sectorul bugetar nu ar acoperi aceste repere, susține sindicalistul. Mai mult, după indexarea pensiilor de la 1 aprilie anul viitor, diferența dintre veniturile minime și costul vieții ar putea deveni și mai vizibilă.
„Această cifră ne acoperă pragul național al sărăciei, care este în jur de această cifră, ne acoperă minimul de existență pentru semestrul întâi al anului curent și ne acoperă și o pensie minimală”, a explicat Sainciuc, referindu-se la nivelul de 7.600 de lei negociat pentru sectorul real.
Sindicatele cer cel puțin 7.300 de lei
Sergiu Sainciuc consideră că autoritățile ar putea identifica resurse pentru o majorare mai consistentă, fără ca aceasta să genereze o povară bugetară atât de mare pe cât s-ar putea crede.
Potrivit calculelor prezentate de acesta, costul achitării diferențelor salariale până la nivelul de 7.000 de lei pentru angajații din sectorul bugetar ar fi de aproximativ 200 de milioane de lei. După întoarcerea unei părți din bani la buget prin impozite și taxe, costul net ar coborî la aproximativ 120 de milioane de lei.
În aceste condiții, sindicatele propun ca salariul minim să fie majorat cu cel puțin 15%, până la 7.300 de lei, în locul celor 7.000 de lei acceptați de Ministerul Finanțelor.
„Noi am vedea ca acel salariu minim să fie măcar majorat până la 15%, măcar 7.300 de lei, și asta nu ar fi un cost așa de mare”, a declarat vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor.
Moldova, printre țările cu cele mai mici salarii din Europa
O altă problemă semnalată de reprezentantul sindicatelor este raportul dintre salariul minim și cel mediu. Potrivit acestuia, salariul minim din Republica Moldova reprezintă doar aproximativ 39-40% din salariul mediu, în timp ce Directiva europeană privind salariile minime adecvate indică un reper de 50%.
Sainciuc avertizează că Republica Moldova riscă să rămână în urma tuturor celorlalte state candidate la aderarea la Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul salariului minim.
El a făcut referire la Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia, unde salariile minime ar fi mai mari decât cel din Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene, al cărui salariu minim este de aproximativ 620 de euro, potrivit comparației prezentate de sindicalist.
„După noi doar este Ucraina. Dar, în paralel, suntem și cu cel mai mic salariu mediu”, a avertizat Sergiu Sainciuc.
Creșterea economică modestă limitează majorările salariale
În același timp, sindicalistul recunoaște că posibilitățile de majorare a veniturilor sunt influențate și de evoluția economiei. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, creșterea economică din primul semestru a fost de aproximativ 0,4%, iar prognoza pentru anul curent este de circa 1%. Pentru anii următori sunt anticipate creșteri de aproximativ 3-3,5%.
Sainciuc consideră însă că asemenea ritmuri economice nu sunt suficiente pentru a permite un salt semnificativ al nivelului de trai și pentru a reduce decalajul salarial față de alte state europene.
În timp ce autoritățile promovează integrarea europeană și reformele necesare aderării, problema veniturilor rămâne una dintre cele mai sensibile pentru angajați. Iar pentru cei care trăiesc din salariul minim, diferența dintre promisiunile privind apropierea de standardele europene și banii care ajung efectiv în buzunar continuă să fie o realitate apăsătoare.


