Preşedintele rus Dmitri Medvedev i-a primit, ieri, 21 mai pe liderii europeni pentru summit-ul apreciat de presa rusă (Kommersant) drept „cel mai rece” din istoria întâlnirilor la nivel înalt UE-Rusia. Chiar dacă liderul de la Kremlin a încercat să îi destindă pe europeni cu un dineu „fără cravate” şi apoi cu o plimbare cu vaporul pe fluviul Amur, discuţiile se anunţau mai mult decât tensionate.
Uniunea Europeană (UE) este reprezentată la summit-ul de la Habarovsk de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele ceh (a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE), Vaclav Klaus, şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă a UE, Javier Solana. Moscova doreşte să-şi impună punctul de vedere în mai multe privinţe şi va întări aceste poziţii cu critici aduse Uniunii Europene, inclusiv pe marginea deciziilor luate de România.
Rusia va cere explicaţii UE nu numai cu privire la „acordarea în masă a cetăţeniei române” pentru cetăţenii moldoveni, ci şi referitor la „implicarea în tentativă de lovitură de stat” din R. Moldova (pe 7 aprilie, când protestele au degenerat în violenţe). Rusia este nemulţumită că partenerii săi din cadrul UE au „întors privirea” în timp ce „forţele speciale româneşti foloseau un număr de metode pentru a provoca dezordine” în R. Moldova, a explicat consilierul preşedintelui rus, Serghei Prihodko, citat de RIA Novosti. „România a pus gaz pe foc intenţionat şi fără ruşine, provocând grupuri şi mişcări de tineri la proteste care au degenerat în revolte.
Şeful diplomaţiei române nu a dorit să comenteze criticile, dar a precizat că i se pare o chestiune de demnitate naţională ca la Ministerul Afacerilor Externe să se discute atitudini la nivel interstatal şi nu poziţii exprimate de o persoană într-un moment sau altul. „Haideţi să avem demnitatea ca atunci când discutăm la Ministerul de Externe şi cu ministrul de Externe să discutăm lucruri mai generale, adresate la nivel interstatal şi mai puţin de poziţii exprimate de o persoană într-un moment sau altul”, a explicat Cristian Diaconescu.
Însă principala temă de discuţie la summit va fi legată de securitatea energetică. Medvedev intenţionează să le expună europenilor propria sa strategie de securitate energetică, dar va refuza să semneze Carta Energetică din 1991, aşa cum doreşte Bruxellesul. Tensiunile sunt mari de ambele părţi: UE este îngrijorată că un nou „război al gazelor” între Rusia şi Ucraina i-ar putea lăsa oricând pe europeni în frig, în timp ce Moscova este nemulţumită că UE a promis Ucrainei fonduri pentru modernizarea reţelei de gazoducte. Semnarea în luna martie a acestui acord a provocat furia Rusiei, care a criticat Bruxellesul că nu a asociat-o la acest acord, mai ales că 80% din gazul rusesc destinat Europei tranzitează Ucraina.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE