Deputatul Ion Chicu a lansat critici dure la adresa modului în care este gestionată reforma administrației publice locale, dar și a politicilor bugetare ale guvernării, în cadrul unei intervenții în Parlament.
Acesta a declarat că, în primele două luni ale anului, fiecare cetățean al Republicii Moldova sub 35 de ani ar fi fost „împovărat” cu aproximativ 4.000 de lei datorie, pe fondul deficitului bugetar estimat la circa 21 de miliarde de lei. În opinia sa, acest deficit înseamnă o povară transferată către generațiile tinere.
Chicu a criticat și structura administrației publice locale, susținând că procesul de reformă și amalgamare a primăriilor nu este susținut de o reducere reală a birocrației la nivel central. El a afirmat că, în timp ce se discută despre reducerea numărului de primării, aparatul central al statului ar fi crescut semnificativ în ultimii ani.
În discursul său, deputatul a făcut comparații între mai multe instituții publice, susținând că numărul angajaților din diverse ministere și agenții ar fi crescut considerabil, ceea ce, în opinia sa, contrazice ideea de reformă și eficientizare. El a dat exemple precum Cancelaria de Stat, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Infrastructurii sau ministerul Sănătății, afirmând că reorganizările au dus, în realitate, la extinderea aparatului birocratic.
În acest context, Chicu a pus sub semnul întrebării eficiența procesului de amalgamare voluntară a localităților, afirmând că economiile obținute prin reducerea numărului de primării ar fi compensate de creșterea aparatului administrativ central.
El a mai spus că unele comunități locale întâmpină dificultăți în implementarea reformei, iar în anumite cazuri au apărut chiar tensiuni între autorități locale pe tema comasărilor.
Deputatul a criticat și modul în care este comunicată reforma către populație, susținând că cetățenilor din mediul rural le este dificil să înțeleagă beneficiile reale ale acestor schimbări, în lipsa unor servicii publice mai eficiente.
În final, Ion Chicu a cerut ca reforma administrației publice să fie realizată „de sus în jos”, cu accent pe reducerea aparatului central și pe o mai bună eficiență a cheltuielilor publice, astfel încât procesul să fie credibil atât în fața cetățenilor, cât și în comunitățile rurale.


